Poemul Luceafarul

Trimis la data: 2013-09-20
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 4
Nota: 7.98 / 10
Downloads: 0
Autor: Pisica irina
Dimensiune: 24kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Poemul Luceafarul a fost conceput inca din timpul studentiei poetului,la Berlin, pastrat in manuscris pana in 1880 si reluat in cinci variante succesive intre 1880-1883.Forma sa desavarsita a aparut intai la Viena in aprilie 1883, in Almanahul Societatii Academice Social-Literare intitulate "Romania juna".Ulterior va fi reprodus la Iasi, in revista "Convorbiri literare" in august 1883, iar in decembrie 1883, Titu Maiorescu publica poemul Luceafarul in prima si unica editie a poeziilor antume eminesciene.
Ca orice poet romantic, Eminescu a manifestat un interes constant pentru folclorul national.El a cules basme pe care le-a prelucrat versificandu-le.In forme initiale, el pastra tematica basmelor originare.Ulterior, le-a modificat atat continutul, cat si semnificatia, in raport cu universul sau poetic.

Eminescu a prelucrat un basm romanesc intitulat Fata in gradina de aur, care apruse intr-un memorial de calatorie, realizat de un german, Richard Kunisch, in 1861. In acest basm, personajul fantastic era unul negativ, un zmeu care, indragostindu-se de o fata de imparat, a cerut-o de sotie, promitandu-i sa o faca nemuritoare precum el.

Fata l-a refuzat, cerandu-i zmeului sa renunte la lumea sa vesnica si sa devina muritor ca ea.Zmeul ii promite aceasta si calatoreste spre demiurg pentru a-i cere dezlegara de conditia sa imuabila. Intre timp, tanara imparateasa s-a indragostit de semenul ei, Florin. Vazand tradarea,zmeul a pravalit o stanca asupra fetei necredincioase.Florin a ramas langa stanca ucigasa, murind de durere, iar zmeul s-a intors in lumea lui nepieritoare.

Motivul "Zburatorului" este prezent in prima parte a poemului filozofic, in care este imaginat visul erotic al fetei de imparat ajunse la varsta iubirii, motiv comun cu poemul Calin-file din poveste.
Cele doua metamorfoze succesive ale Luceafarului, antitetice(cer-ape;noapte-soare) din primul tablou, concretizate prin cele doua chipuri opuse (inger si demon), dovedesc capacitatea infinita de sacrificiu a geniului ("Din sfera mea venii cu greu..."), semnificand intensitatea pasiunii omului superior.

Geneza celor doua intruchipari este diferita.Intr-o prima ipostaza, astrul se "incheaga" din contopirea a doua simboluri apartinand lumii eterne (cerul si marea), ambele semnificand una din categoriile infinitului, spatiul:"Iar cerul este tatal meu/Si muma-mea e marea".Fara indoiala ca aceasta matamorfozare i-a fost sugerata poetului de mitologia elena, caci dupa Platon, la originea lucrurilor s-ar afla Cerul si Pamantul.

In ce-a de-a doua ipostaza, se naste din doua elemente cosmice menite a se anula reciproc: "Si soarele e tatal meu/ Iar noaptea-mi este muma". Soarele si noaptea, elemente ale temporalitatii care intra in alcatuirea celei de-a doua intruchipari, sugereaza o alta categorie a infinitului: timpul.Aceasta noua metamorfoza are alte surse mitologice.Tatal Luceafarului este de asta data soarele iar "muma" noaptea.Dupa Hesiod, Noaptea, zeita tenebrelor, fiica Haosului, este muma tuturor zeilor.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.