Poetica romantica - modelul morfologic

Prin urmare, romanticii au cazut de acord ca poezia trebuie sa fie unealta suprema a cunoasterii" (1982. 18). Daca mai tinem cont si de faptul ca ..terminologia mistica" si "expresiile hieroglife" (Benjamin 1973. 42, 45)."erau cultivate de aceasta critica, putem intelege ca idealismul estetic nu este numai o culme a gandirii estetice intuitioniste a perioadei anterioare, dar si un model pentru critica subiectivista, antirationalista a viitorului.

Ea a fost anuntata chiar ca o fundatura pentru modul rational si discursiv al studiului literar, mai mult chiar, ca un sfarsit al poeticii occidentale: -Istoria poetologiei ajunge aici la propriul sau final desi. pare-se. jcontinua sa duca o existenta de invalid in teoriile acelor eruditi ai literaturii care se intorc cu obstinatie la vechile revendicari ale luminismului" (Boethius 1973. 133).
Negarea oricarei alte dezvoltari a poeticii dincolo de ..funAZdatura" romantica dezvaluie o completa ignoranta in materie de 'storie a poeticii modeme.

Mai important decat atat este faptul ca ea apare ca urmare a unei perceperi limitate, desi standae esteticii romantice, care o echivaleaza cu idealismul estetic, indoiala, ..ideologia de la Jena" a fost forma dominanta a est romantice si, in consecinta, s-a bucurat de cea mai mare atenti istoria ideilor si criticii.2 Aceasta hegemonie nu trebuie totutj ascunda faptul ca romantismul a fost un fenomen extrec complex, diversificat din punct de vedere istoric atat ii priveste teoria sa estetica, cat si referitor la poetica sa artistic privire de ansamblu asupra gandirii estetice romantice corecta din punct de vedere istoric numai daca patrundem dii de umbra uriasa aruncata de idealismul estetic si daca descop^ acea bogatie incitanta de teme ale teoriei romantice despre pe si arta.

Una dintre aceste teme - schita unui model morfologic -de o importanta vitala pentru dezvoltarea traditiei de cercetai poetica. Poetica morfologica se gaseste intr-un contrast izbitoi estetica romantica dominanta a vremii in privinta presupozitii sale filosofice, precum si referitor la orientarea sa trecuta viitoare. Referindu-se la estetica lui Goethe. Benjamin a prezei contrastul in termeni generali: ..Principiile teoriei artei adoptat^ primii romantici [cei de la Jena] si cele ale lui Goethe se intr-o contradictie reciproca" (1973. 104). Ceva mai devi Erwin Jackle a pus in evidenta contrastul epistemologic int caz concret, morfologia lui Goethe si ideologia lui Schell Goethe .,se bazeaza in stiinta pe experienta"; in opozitie Schelling, care "porneste de la meditatie".