Politica

Trimis la data: 2005-03-22
Materia: Stiinte Politice
Nivel: Liceu
Pagini: 3
Nota: 7.42 / 10
Downloads: 4895
Autor: Mihai Radu
Dimensiune: 9kb
Voturi: 257
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Incepand cu secolul 17 se face trecerea de la conceptia aristotelica a societatii organice si rationale, in care individul se subordoneaza cetatii, la o conceptie in care accentul se pune pe individ si raporturile lui cu societatea. Astfel, societatea nu mai este conceputa ca un mediu legiuitor, ci consecinta unui acord intre indivizi, ceea ce ridica problema limitarii si legitimitatii puterii statului asupra individului.
Incepand cu secolul 17 se face trecerea de la conceptia aristotelica a
societatii organice si rationale, in care individul se subordoneaza
cetatii, la o conceptie in care accentul se pune pe individ si
raporturile lui cu societatea. Astfel, societatea nu mai este
conceputa ca un mediu legiuitor, ci consecinta unui acord intre
indivizi, ceea ce ridica problema limitarii si legitimitatii puterii
statului asupra individului.

Alaturi de teoriile contractualiste (J. Locke, J.J. Rousseau), secolul
18/19 promoveaza doua teorii social-politice care vizeaza binele
individual si/sau binele general. Liberalismul (J. St. Mill) are ca
valori centrale afirmarea drepturilor si libertatilor individuale ,
iar socialismul (K. Marx) vizeaza egalitatea conditiilor, posesia
comuna a mijloacelor de productie si distributia dupa nevoi (drepturi
pozitive).

Conform lui John Stuart Mill , numai liberalismul reprezinta o solutie
a conflictului dintre libertate si autoritate, aceasta teorie politica
urmarind circumscrierea stricta a limitelor puterii statului in viata
individului, iar sistemul de guvernare care permite exercitarea
deplina a libertatii individuale este democratia. Astfel, statul
devine garantul justitiei si securitatii sociale, promovand
pluralismul politic, egalitatea drepturilor si drepturile negative.

1.

Pentru socialism si comunism egalitatea juridica si formala este
incompleta atata timp cat nu este asigurata prin egalitate materiala.
Mai importanta decat libertatea este desfiintarea proprietatii private
care ar asigura dreptatea sociala.

Considerand capitalismul o sursa de alienare a individului , Karl Marx
(1818/1883) pune bazele unei utopii care se refera la nasterea cu
necesitate a comunismului, in care dreptatea sociala se va realiza
tinand cont de nevoile oamenilor, astfel incat se va ajunge la o
egalitate economica si politica.

Pentru Marx, sursa inegalitatii politico-economice o constituie forta
de munca vanduta ca marfa si este exprimata de teoria plusvalorii,
conform careia cantitatea diferita a muncii prestate genereaza
cantitati diferite de bunuri, ceea ce face ca dreptul formal sa fie
inegal pentru ca nu tine cont de principiul calitativ al intensitatii
muncii depuse si al nevoilor oamenilor.

Impunerea cu necesitate a
comunismului duce la disparitia contradictiilor din capitalism (
diviziunea muncii, opozitiz dintre munca intelectuala si cea fizica si
munca drept mijloc de existenta) si la aparitia unui nou drep, bazat
pe principiul de la fiecare dupa capacitati, fiecaruia dupa nevoi".

Aceasta conceptie sociala are ca efecte etatismul si incalcarea
drepturilor naturale ale individului, deoarece permite statului sa
aplice mijloace de constrangere in vederea unui presupus Bine general.

Teoriile sociale se afla in stransa legatura cu problema libertatii.
Daca ordinea sociala este constituita in vederea realizarii unor
scopuri generale si abstracte, libertatea de actiune a individului se
restrange. Friederich von Hayek (1899/1992) considera ca daca ordinea
sociala deriva dintr-un proces spontan de autoconstruire sfera
libertatii individuale este largita datorita adecvarii intereselor
particulare. Preeminenta scopurilor particulare asupra celor
suprapersonale duce la largirea domuniului de actiune al individului.

Asigurarea unui cadru cu reguli abstracte, impersonale si relativ
stabile face ca libertatea sa urmeze evolutia ordinii sociale, astfel
incat libertatea individuala inseamna absenta a constrangerii
societatii. Liberalismul lui Hayek nu exclude coercitia si nu se
confunda cu anarhia pentru ca intr-o astfel de societate coercitia
minima este determinata prin regili general valabile si recunoscute.
Astfel, orice imixtiune a statului in viata individului este legitima
ca incalcare de catre individ a regulilor.

Statul democratic promoveaza o egalitate politica si juridica,
restrangand interventia guvernamantului in viata economica a
indivizilor, astfel incat prin acceptarea principiului normativ,
existenta unor reguli relativ stabile si anuntarea din timp a
eventualelor schimbari se previne modul arbitrar de exercitare al
constrangerilor in viata individului.

Propunand dezideratul liberal conform caruia democratia trebuie sa fie
formala, principiul domniei legii implica o egalitate obiectiva
sanselor si o inegalitate economica subiectiva, dar conforma
intereselor particulare.

3.

Prin Marx, care trivializeaza conceptia hegeliana, omul se simte
despovarat de responsabilitatea individuala si devine un element
neutru al istoriei ca organism suprapersonal coplesitor.

Karl Popper ( 1902/1994) protesteaza impotriva acestei conceptii
mistificatoare asupra istoriei, care nu urmareste decat o justificare
irationala a totalitarismului si anihilarii semnificatiei individului.
Ca suma a actiunilor, istoria nu urmareste un scop, nu evolueaza, ci
doar deciziile individuale confera sens faptelor. Individul se releva
astfel ca element esential, purtator de semnificatie si
responsabilitate. Pozitia democratica in care se situeaza Popper este
una a preeminentei deciziei asupra faptei, a conventiei umane asupra
naturii, a individului asupra societatii ca intreg.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.