Poluarea aerului

Trimis la data: 2002-12-05 Materia: Chimie Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 13556
Autor: Munteanu Iacob Dimensiune: 16kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Poluarea aerului
Din cauza intenselor activităţi economice, în unele regiuni ale Globului, aerul îşi micşorează procentul de oxigen pe de o parte, iar pe de altă parte se încarcă cu substanţe dăunătoare vieţii. Fenomenul este cunoscut sub numele de poluarea aerului şi constă în impurificarea atmosferei cu substanţe solide, lichide, vapori sau gaze dăunătoare organismelor vii.

Poluarea aerului
Pentru determinarea gradului de poluare a aerului se folosesc aparate speciale. Poluanţii din aer pot fi substanţe străine de compoziţia normală a aerului sau substanţe care intră în această compoziţie şi care în funcţie de concentraţie şi timp de acţiune exercită un efect nociv asupra omului sau mediului.

Poluarea aerului
Din punct de vedere al naturii acestor poluanţi, ei pot fi clasificaţi în două grupe:
-Suspensii sau aerosoli care sunt formaţi din particule lichide sau solide de dimensiunea cuprinsă între 100 m şi 0,001m. La dimensiune mai mare, stabilitatea în atmosferă este atât de redusă, încât sistemul dispers practic nu se poate constitui, iar dimensiunile sub 1 m fac parte din domeniul dispersiilor moleculare.

Poluarea aerului
Acest sistem dispers se clasifică în funcţie de dimensiune şi comportare în atmosferă, în 3 categorii:suspensii mai mari de 10 m. Acestea au stabilitate mică în aer, sedimentând în atmosferă imobilă cu viteză uniform accelerată şi care au putere de difuziune mică;
-suspensii cu diametrul cuprins între 10 m şi 0,1 m. Se caracterizează prin faptul că în aer imobil sedimentează cu viteză uniformă conform legii Stokes, frecarea faţă de moleculele de aer anulând acceleraţia; stabilitatea acestor aerosoli este mai mare, ca şi puterea lor de difuziune; suspensii de dimensiune mai mică de 0,1 m. Stabilitatea în atmosferă este foarte mare, în atmosferă imobilă nu se depun, ci – fiind de dimensiune coloidală – se deplasează cu mişcări browniene. Capacitatea de difuziune a acestor aerosoli este foarte mare, similară cu cea a gazelor.

Pe lângă semnificaţia de ordin fizico-chimic pe care o prezintă această clasificare, este de menţionat că importanţă sanitară au în special ultimele două categorii prin faptul că particulele mai mari de 10 m se reţin – în cursul respiraţiei – în căile respiratorii superioare şi se elimină repede din plămâni. Particulele în suspensie mai mici de 5 – 10 m putând ajunge în cursul respiraţiei până la nivelul alveolei pulmonare constituie aşa numiţii “aerosoli respirabili” cu potenţial nociv ridicat. aerosolii poluanţi pot fi – din punct de vedere al stării de agregare – solizi sau lichizi. Cei lichizi sunt reprezentaţi de gaze sau vapori condensaţi în atmosferă sau dizolvaţi în aerosolii de apă atmosferică (ceaţă). Un exemplu dintre cele mai cunoscute îl reprezintă ceaţa acidă care se formează în zone intens poluate cu oxizi de sulf. aerosolii solizi sunt reprezentaţi de pulberi, constituind unul dintre cei mai răspândiţi poluanţi.

Foarte diferite ca dimensiuni şi natură chimică, aprecierea nocivităţii nu se face complet decât determinând atât cantitatea, cât şi natura chimică şi dimensiunile. Efectul asupra sănătăţii este de asemenea foarte divers. Din acest punct de vedere se clasifică în pulberi toxice (care determină manifestările patologice specifice substanţei toxice componente) şi netoxice. Acestea din urmă, diferite şi ele ca natură şi în funcţie de aceasta pot exercita efecte iritante, cancerigene, alergizante, fotodinamice, infectante şi fibrozante.

Gazele şi vaporii toxici reprezintă poluanţii prezenţi în atmosferă sub formă gazoasă. Foarte diverşi din punctul de vedere al naturii chimice, au stabilitate mare în atmosferă, precum şi mare putere de difuziune.Ambele aceste caracteristici depind mai puţin de natura chimică a substanţei, cât în primul rând de caracteristicile fizice ale atmosferei. Temperatura crescută creşte volatilitatea, iar cea scăzută favorizează condensarea şi trecerea din starea gazoasă în cea de aerosol. Umiditatea crescută, de asemenea poate prin dizolvarea în vapori de apă condensaţi, să schimbe starea de agregare a substanţelor gazoase. Radiaţiile, în special ultravioletele, pot duce prin reacţii fotochimice la transformări chimice importante.
SURSELE DE POLUARE A aerULUI

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.