Pomul de la rascruce - creatie proprie

Trimis la data: 2008-02-01
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 9
Nota: 8.04 / 10
Downloads: 612
Autor: Sergiu Davidescu
Dimensiune: 36kb
Voturi: 215
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Vasiluţa: Dar de ce nu-mi spui mata că mai este un obicei?... Din moşi-strămoşi se obişnuieşte ca atunci când omul găteşte o casă mare – pofteşte musafiri. Să vadă câte cântece pot trece prin ferestre, să vadă câte jocuri pot ţine podelele… Şi când toate îs încercate gospodăreşte, când cheful e pe sfârşite, atunci stăpâna iesi în mijlocul casei şi joacă periniţa…
Un declamator: În ,, Dicţionarul esenţial al scriitorilor români’’, Bucureşti, 2000 citim: ,,Opera druţiană, luată în ansamblu impune un scriitor inconfundabil, unul dintre cei mai mari, pe care i-a dat românitatea, în a doua jumătate a secolului al XX-lea’’. Opera sa e o parolă care ne îngăduie intrarea în eternitate, e o fântână din care izvorăşte apa vie a cuvântului.

Ion Druţă, muncind asemeni lui Michelangelo mai bine de o jumătate de secol, a permanentizat în universal literelor româneşti din partea noastră de lună şi de soare, de tradiţie şi de cultură, un stil personal înalţând un templu, o Biserica Albă pentru curăţirea sufletului.

Altul: A venit în literatură în 1953, când i-a fost editată prima cărţulie ,,La noi în sat’’, urmată de o neuitată ,,Poveste de dragoste’’ (1954) şi de un nepotolit ,,Dor de oameni’’ (1958). El n-a venit în literatură singur, ci cu un popor întreg.Considerând ,,cartea ca una din pietrele de temelie a lumii civilizate’’, nuvelist, povestitor, romancier, dramaturg, publicist, eseist de mare talent, scenarist, scriitor pentru copii, I. Druţă a creat o operă originală, care cucereşte tot mai multe inimi de citiotori.

Hărnicia, curăţenia morală e şi sărbatoarea, şi onoarea, şi etica, şi religia personajelor sale. A dat viaţă unor fiinţe scumpe, care au adunat în ele ceea ce a găsit dorul şi speranţa, cutezanţa şi generozitatea, bunăvoinţa şi compătimirea.

Altul: Zidirea druţiană e împlinită în patru pereţi ai săi: chipul visării şi dreptăţii reprezentant prin tatăl său – Onache Cărăbuş din romanul ,,Povara bunătăţii noastre’’; chipul moral înfăţişat de Călin Ababii din ,,Sfânta Sfintelor’’ , chipul eroic, zugrăvit de Horia din ,,Clopotniţa’’ şi chipul spiritual , întregit de păstorul Anonim.

În fiecare zid vom găsi câte o Ană care se numesc: Vasiluţa din ,,Casa Mare’’, mătuşa Ruţa din ,,Păsările tinereţii noastre’’, Veta din ,,Doina’’ şi măicuţa Ecaterina din ,,Biserica Albă’’- Iar sus, deasupra, ca un trainic acoperiş – chipul Doinei, care nu este altceva decât conştiinţa şi demnitatea noastră – Limba Română! Preţul înălţării acestei catedrale este viaţa autorului. ,,La flacăra obrazului pe care l-am pălmuit să ne încălzim mâinile cu care îi vom răsfoi Aleasa Operă’’, ne povăţuieşte Grigore Vieru.

Altul: Scriitorul, cu tenacitate, îşi bătătoreşte cărăruia lui prin câmpiile baştinei, prin aurorile minunate şi apusurile neuitate. Cărăruia, care l-a dus spre Casa Mare a cuvântului porneşte de la Horodişte.
(citeşte din nuvela autobiografică ,,Horodişte’’)

-M-am născut în Horodişte, sat de răzeşi întemeiat, după cum se povesteşte, de Ştefan cel Mare cu oşteni arţăgoşi şi iuţi la încăierare. De cu primăvară şi până toamna târziu fremăta în ograda noastră şoaptă senină şi caldă a unui nuc. Cest haiduc verde păzea casa noastră de toate primejdiile. L-am purtat toţi anii împreună cu mine. Ca şi altădată, atunci când mi-i greu şi când mi-i bine …, aud alături şoapta lui blajină:
-Bine, Ioane. Să ştii că-I bine …

Altul: Dorul … acest vechi viciu al moldovenilor, acest bluestem al lor, acest dar dumnezeiesc …În clipele sale de dor e gata să dea o jumătate din viaţă numai să-l laşi să mai păşească o dată acel prag, să tragă adânc în piept pirozna casei părinteşti.

Mi-e tare dor …

Mi-e tare dor de casa cu cerdac
Şi bolta ei cu flori de liliac!
Mi-e dor s-ascult amurgul în pridvor!
De casa mea mi-e tare dor!

Mi-e tare dor să văd bătrânii tei,
Întâii ani mi-au înflorit sub ei;
Mi-e dor să văd şi nucul meu bătrân,
Sub frunza lui o seară să rămân...

Mi-e tare dor de holdele de grâu,
Mi-e dor să cânt la margine de râu,
Mi-e dor s-aştept amurgul în pridvor,
De satul meu mi-e tare, tare dor! …

Altul: ,,Şi iară începem cu mama, cu acest cuvânt frumos, rotund, pe care noi mai mult îl cântăm decât îl rostim, şi uneori începe să pară că tot ce-a fost mai frumos şi mai măreţ plăsmuit în faşa limbii noastre e legat de acest cuvânt.

… Când m-am ridicat copăcel, rămăsese puţin din frumoasele gâţe negre pe care le avusese mama de fată mare … De cu primăvară şi până toamna târziu basmaua ei albă zbura ca o pasăre – ba e în casă, ba e afară, ba în Cubolta, unde ne erau hectarele, ba se întorcea în amurg, albind uşor pe-o dungă de deal în seninul serii … Azi, gândindu-mă la cea albă a copilăriei mele, nu pot spune că am văzut-o măcar o singură dată, măcar o singură clipă, stand pe-o ramură, lângă cuibul ei …

Veşnecul ei blestem era bunătatea. Mama era gata în fiece clipă să ardă ca o lumânare, numai să ne vadă pe toţi în rand cu lumea …
(,,Horodişte’’)Altul: Tata era plin de demnitate, arţăgos şi încăpăţinat, încât în cei optzeci şi ceva de ani, pe care i-a trăit, puţini s-ar fi putut lăuda că l-au făcut pe badea Pentelei, cum I se zicea la noi în sat, să se deie oleacă mai încolo ori mai încoace, în afara locului pe care şi-l alegea singur. În copilărie tata mi se părea voinic, demn şi veşnic. Voinic era într-adevăr, căci la trântă nu ţin minte să-l fi dovedit cineva din Horodişte.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.