Popa Tanda

Trimis la data: 2002-11-18
Materia: Romana
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 2
Nota: 8.08 / 10
Downloads: 6113
Autor: Petru Vasilache
Dimensiune: 5kb
Voturi: 518
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Popa Tanda, fiul dascalului Pintilie , a ramas conştiinţa satului ca un om vrednic, econom, învaţat ,cumpănit, harnic şi generos. Deşi era un om bun părintele obişnuiasă le spună sătenilor tot ce avea pe suflet, lucru care a stârnit mânia multora şi până la urmă, pentru liniştea satului Buticani, părintele a fost trimis la Sărăceni. Popa Tanda
Popa Tanda - Descriere asului Săriceni este o descriere sugestivă atât prin nume cât şi prin sărăcia pe care a descoperit-o părintele acolo: case răsfirate, fără garduri, cu fumul ieşind prin acoperiş şi nevăruite.

Popa Tanda - În asfel de casă urma să locuiască şi preotul împreună cu cei doi copii. În Săriceni, biserica era o “alcătuială” situată pe vârful unui deal ş făcută din buşteni care, datorită vânturilor, s-au lăsat şi au putrezit aşa încât nici nu se putea spune că satul avea biserică. Din aceste motive nici un preot nu astat aici mai mult de trei zile.

Părintele se puse atât de rău cu episcopul încât nu cred ca va mai putea pleca din Săriceni cu nici un chip şi trebuia să schimbe firea oamenilor pentru a putea şi el trăi.

Duminica părintele a ţinut o predică despre viaţa dorinţa lui Dumnezeu ca oameni să fie fericiţi de pe urma lor. Toţi i-au ascultat cu atenţie, cuvintele părintelui care le-au pătruns în inimă aşa că la întoarcere îl lăuda pe popa din Săriceni.

În duminicile următoare oamenii n-au mai venit la biserică, însă părintele s-a hotărât s-ă lupte împotriva concepţiei, aşezată în firea oamenilor. Aşa că a hotărât să meargă el la săteni cu sfaturi. Văzând că nu obţine nici un rezultat cu sfaturile cele bune, preotul începe a-I badjocori cu asprime, poate astfel se vor da la cale.

Trecând de la badjocură la ocară, preotul observă că şi-a dat silinţa degeaba, ba săteni îi cer episcopuluisă-l mute în alt sat, acesta îi dă dreptate părintelui şi nu-l mută.

Situaţia materială a părintelui era tot mai grea, de aceea soţia şi cei patru copii îndurau tot felul de neajunsuri şi necazuri. Părintele începe cu un exemplu personal îşi lipeste şi văruieşte casa, îşi repară acoperişu, face o portiţă, un pârleaz, aşa încât oamenii se uitau cu mirare la modificările făcute de acest om.

Preuteasa îşi pune straturi iar părintele cultivă porumb în jurul straturilor în spatele casei şi la câmp lucrând cu cei doi cai amărâţi cumpăraţi din ce a mai rămas din zestrea soţiei. Având probleme cu lesele acesta confecţionează lese pentru calul său şi pentru vânzare aşa că situaţia lui se îmbunătăţeşte puţin.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.