Posteritatea artistica a lui Andreescu

Trimis la data: 2006-04-30 Materia: Arte plastice Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 483
Autor: Catalina Cristea Dimensiune: 18kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Este greu de apreciat, numai pe baza lucrărilor executate în timpul şederii lui la Paris, unde l-ar fi condus pe Andreescu propriile căutări în domeniul picturii, dacă ar fi avut răgazul să lucreze mai mult decât cei 3 ani pe care-i mai avea de trăit după sosirea lui în capitala Franţei. Bazaţi pe exemplul lui Grigorescu, cât şi pe cel al pictorilor care l-au urmat, putem însă presupune că nici Andreescu nu s-ar fi angajat pe calea investigărilor de ordin formal iniţiate de impresionişti.

Mai întai conştiinţa – chiar dacă difuză, puternică, totuşi, la cei mai reprezentativi dintre pictorii români care i-au urmat lui Grigorescu şi Andreescu – de a face parte dintr-o altă sferă de cultură, cu alte coordonate şi alte idealuri spirituale şi culturale. Era vorba, aşadar, în primul rând, de o diferenţă de “conţinut” a sensibilităţii, de o diferenţă de mesaj artistic. Realităţile din ţara lor nu ajunseseră a fi identice cu cele care erau atunci la ordinea zilei la Paris.

Artiştii francezi îşi puteau permite să problematizeze arta, dar pentru Grigorescu şi Andreescu o astfel de atitudine cu privire la artă le-ar fi părut, desigur, total nepotrivită în raport cu problemele ce confruntau în acel moment societatea şi cultura românească. Se pare că singura lor dorinţă a fost aceea de-a se forma ca artişti, de-a se desăvârşi profesional după exemplul celor mai serioşi pictori cu a căror artă simţeau afinităţi, pentru ca, întorşi acasă, să poată dota cultura ţării lor cu o temelie solidă şi sigură.

Nu trebuie să se uite, de asemenea, că ambii artişti – în special Andreescu – nu ajunseseră la Paris prin propriile lor mijloace materiale, ci că erau stipendiaţi de persoane sau instituţii în faţa cărora trebuiau să-şi justifice oricând activitatea prin opere prezentând cele mai bune garanţii de seriozitate.

Poate că în loc de a căuta motivări plauzibile de ordin conjunctural ar fi mai rodnic să ne mărginim a vedea cauza acestei rezerve în propria lor structură sufletească şi spirituală, în gradul de“intelectualizare” a gândirii lor artistice. Se ştie că intelectualismul, adică trăirea realităţii în mod preponderant în planul ideii, predispune gândirea – în cazul de faţă, cea artistică – la proiectarea ei în domeniul ipoteticului, al speculativului.

Dotaţi cu o structură sufletească şi spirituală configurată mai curând pe actul de “a crede”, decât pe modern sceptica şi caracteristic citadina deprindere de “a presupune”, Grigorescu şi Andreescu vor fi găsit că drumul pe care se angaja în acel moment pictura impresionistă era de natură să deplaseze posibilităţile lor de exprimare spre nişte zone ale limbajului plastic în măsură să-i înstrăineze atât de conţinutul sensibilităţii lo, de consonanţa acesteia cu mediul din care proveneau, cât şi de idealurile lor naţionale.

Aşa se explică poare faptul că, deşi ei înşişi se opriseră asupra unora dintre experienţele impresioniste, ei n-au aderat totuşi în mod deplin şi definitiv la estetica impresionistă. Nu e cu putinţă ca ei, în calitate de artişti, să nu-şi fi dat seama de importanţa şi de valoarea descoperirilor de ordin formal ce aveau loc în acel moment în capitala Franţei.

Numai că, oricât de ispititoare, acestea au rămas străine structurii lor spirituale şi artistice, Grigorescu şi Andreescu preferând să folosească procedee mai puţin libere de amintirea tradiţiei, dar mai conforme cu modul lor de a simţi şi cu gradul lor de disponibilitate intelectuală.

Mai mult decât această disponibilitate, cu un caracter poate mai puţin speculativ, propria structură sufletească a celor 2 artişti români, aflată mai aproape de domeniul “conţinutului” decât de cel al “formei”, pare să fi avut în acest sens un cuvânt hotărâtor în opţiunea lor artistică.

În ceea ce priveşte picture românească, ea a manifestat – până foarte curând – un ataşament funciar faţă de determinantele condiţiei agrare a omului, într-un fel de legitimare a modului de existenţă condiţionat de factori geografici, sociali şi morali specifici, ce au condus la o axare mai curând pe coordonatele etice ale conţinutului, decât pe cele estetice ale formei.

Această axare nu a însemnat câtuşi de puţin o nesocotire a problemelor formale, ci numai subordonarea acestora unui conţinut spiritual, necesitatea lăuntrică imperioasă de a face din ele nu un scop în sine, ci mijlocul cel mai adecvat pentru exprimarea acestui conţinut.

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Noutati
Stiri educatie
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.