Povestea lui Harap-Alb - comentariu pentru BAC

Trimis la data: 2015-05-06
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 4
Nota: 10.00 / 10
Downloads: 0
Autor: madda215
Dimensiune: 20kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Basmul este o specie epica simpla care dezvolta categoria estetica a fabulosului sau a miraculosului prin intermediul personajelor simbolice, reprezentand valori morale, avand deseori trasaturi supranaturale, pe baza conflictului dintre bine si rau in care binele iese mereu invingator.
Creanga este autorul care a trait permanent ca un "rural autentic"(Tudor Vianu).
Basmul cult "Povestea lui Harap-Alb" apare in 1877 in revista Convorbiri literare. George Calinescu apreciaza valoarea moralizatoare a creatiei, notand ca "este un chip de a dovedi ca omul de soi se vadeste sub orice strai si la orice varsta".
Creanga prelucreza magma arhaica a eposului basmului, creand astfel o opera literara originala in care viziunea proprie aliniaza coerent suflul unei lumi unde se intretaie realul si fabulosul.
"Povestea lui Harap-Alb" simbolizeaza epopeea cunoasterii si a existentei umane prin parcursul simbolic al traseului initiatic. Basmul este numit un "veritabil Bildungsroman fantastic al epicii noastre" de catre George Munteanu. Motivele narative specifice prezente in text sunt superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin viclesug, demascarea raufacatorului, pedeapsa, casatoria si multe altele.

Titulatura de poveste a operei desemneaza alaturarea secventelor epice ca parti ale unui destin ce ia forma unei povesti exemplare in care triumful binelui constituie coordonara prioritara. "Harap-Alb" este protagonistul operei, personaj eponim, rotund, creionat realist in cele trei etape ale devenirii sale: "fiul craiului" , "Harap-Alb" si "Imparat". Numele de "Harap-Alb" sugereaza originea nobila si, totodata, supunerea, deoarece este un oximoron ("Harap" - sluga de culoare neagra si "Alb" - nobilime, demnitate).
Naratorul si personajele par a cunoaste scenariul calatoriei initiatice prin sugestia imitatiei modelului exemplar al tatalui. Naratorul este omniscient, dar nu si obiectiv, intervenind in schema epica prin comentarii si reflexii. El este totodata necreditabil ("amu'cica"), fiind responsabil doar de discurs, nu si de diegeza ("Eu sunt dator sa spun povestea si va rog sa ascultati").

Cliseele compozitionale ale basmului impun cele trei formule tipice: initiala, mediana si finala. Formula initiala, "Amu'cica era odata", introduce cititorul in poveste si produce o fuziune intre real si fabulos, fiind pusa pe seama altora. Formulele mediane, ("Si merg ei o zi, si merg doua, si merg patruzecisinoua", "Dumnezeu sa ne tine, ca cuvantul din poveste, inainte mult mai este"), realizeaza trecerea de la o secventa narativa la alta si intretin interesul lectorului, asigurand continuitatea textului. Formula finala, "Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca.

Cine se duce acolo bea si mananca. Iar pe la noi, cine are bani bea si mananca, iara cine nu, se uita si rabda", delimiteaza realul si fabulosul si include o reflectie asupra realitatii sociale si, prin forma rimata, o comparatie de un umor amar intre cele doua lumi.
Spatiul si durata sunt indeterminate, sunt modelate in matricea fabulosului ca expresie a nostalgiei omului de a suprima limitele conditiei sale existentiale. Reperele spatiale sugereaza dificultatea aventurii eroului, care trebuie sa ajunga de la un capat la celalalt al lumii. Spatiul se structureaza pe trei niveluri: o lume asemeni celei reale, celalalt taram (guvernat de forte infernale) si inaltul cerului.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.