Pozitia Sfantului Scaun fata de Primul Razboi Mondial

Trimis la data: 2015-03-23
Materia: Istorie
Nivel: Facultate
Pagini: 9
Nota: 9.92 / 10
Downloads: 1
Autor: Mihaela_P
Dimensiune: 26kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Izbucnirea conflictului ce va ramane in memoria contemporanilor drept Marele Razboi (si a generatiilor urmatoare ca Primul Razboi Mondial) si decesul papei Pius al X-lea au readus in prim plan si chestiunea statutului international al Sf. Scaun, suscitand - in mediile ecleziastice dar si in cele politico-diplomatice - unele temeri legate de posibilitatea desfasurarii conclavului, temeri ce s-au dovedit a fi nefondate, deoarece germanii au permis participarea cardinalilor electori, inclusiv a cardinalului belgian Mercier, din teritoriile ocupate de ei, iar statul italian a garantat libertatea alegerii. Astfel, a fost posibil ca 60 de cardinali electori dintr-un total de 65 sa ajunga la Roma..
In conclavul desfasurat intre 31 august si 3 septembrie 1914, razboiul si posibilele sale consecinte a reprezentat un criteriu important in optiunile cardinalilo electori; insa nu mai putin importanta era situatia din interiorul Bisericii Catolice, indeosebi problema catolicismului integral. Inca de la inceputul conclavului, electorii care proveneau din statele ce alcatuiau coalitia Puterilor Centrale au votat in favoarea cardinalului Giacomo Paolo Battista Dalla Chiesa. Nascut la 21 noiembrie 1854, intr-o familie aristocratica, dupa finalizarea studiilor - drept si teologie - Dalla Chiesa a intrat in diplomatia ecleziastica devenind in calitate de substitut, un colaborator apropiat al cardinalului Rampolla, secretar de Stat.

A ramas in acest oficiu pentru patru ani si in timpul papei Pius al X-lea, secretar de stat fiind cardinalul Merry de Val. In decembrie 1907 a fost numit arhiepiscop de Bologna, iar la 25 mai 1914 a fost ridicat in randul cardinalilor. In 3 septembrie, Dalla Chiesa a obtinut voturile necesare pentru a fi ales in fruntea Bisericii Catolice, asumand numele de Benedict al XV-lea. A fost un "papa politic" in sensul ca s-a confruntat cu probleme de politica externa mult mai complexe decat cele infruntate de predecesorii sai.

Alegerea noului Suveran Pontif a suscitat, in mod firesc, unele astepari in cele doua tabere aflate in conflict. In cazul statelor ce alcatuiau Antanta sau cel putin la nivelul conducerii politice se nutrea speranta ca noul papa va exprima public o atitudine favorabila acetsi tabere. In alte cercuri mai largi ale opiniei ublice internationale se nutreau sperante similare alimentate de convingerea ca razboiul a fost declansat de Puterile Centrale printr-un act scandalos, si anume incalcarea neutralitatii Belgiei, act ce echivala cu o ofensa adusa dreptului si moralei.

Atitudini asemanatoare erau impartasite si in lumea necatolica, in care Papa era privit ca o autoritate morala chemata, in acest caz sa condamne comportamentul Puterilor Centrale. In toate aceste asteptari exista insa, dupa cum remarca Robert Graham, o doza de ingenuitate care s-a transformat ulterior in resentiment sau deziluzie.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.