Pravilele laice sau Cartea Romaneasca de Invatatura si de indreptare a legii

Din acest tratat rezulta in materia penala a legiunii concepte avansate pentru acea vreme.In Tara Romnaneasca, apare aproape in acelasi timp, doar la cativa ani distanta, in 1652, "Indreptarea legii", tiparita l aTargoviste, din porunca domnitorului Matei Basarab, de calugarul Daniil Panoneanu, care va deveni mitropolit al Ardealului.
Legiuirea munteana este ceva mai dezvoltata, cuprinzand o traducere mai pe larg a nomocanonului lui Mihai Malaxus, precum si, in partea finala, dupa normele juridice propriu-zise, chestiuni de gramatica, filosofie, drept canonic.

Robii aveau o calitate imprescriptibila, care nu se incheia decat cu acordul stapanului lor prin eliberare, fie prin denunt, caci pt infractiunile de hiclenie, talharie, calcuzanie(facerea de bani falsi), denuntutul era obligatoriu, aceste infractiuni fiind considerate mai grave de statul feudal.
In materia casatoriei, ea era precedata de logodna, ca in dr. Bizantin. Prin casatorie sotul dobandea o putere maritala destul de larga asupra casatoriei, precum si dr. de a-i administra bunurile dotale(zestrea).

Divortul era admis pt ambii soti, caz in care intervenea partajul, situatie in care sotia putea sa-si redobandeasca bunurile dotale daca nu era vinovata, pt ca daca era vinovata de adulter, era pedepsita cu pierderea zestrei.Pravilele prevedeau ca boierii se vor certa mai putin, de aceea pedepsele fizice erau aplicate taranilor, iar pt boieri ele puteau fi rascumparate.In materia procedurii de judecata , nu exista instante specializate, nu exista institutia apelului si nici cea a autoritatii de lucru judecat.

Ceea ce este interesant de semnalat e faptul ca nu numai pers indriduita sa declanseze procedura o putea face, ci si alte persoane cum ar fi parintele pt copil, mandantul pt mandatar (mandatarii/reprezentantii se numeau ispravnici), vladica (egumenul) pt clerici sau calugari.