Praznicele imparatesti si inaltarea

Trimis la data: 2006-11-10
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 2
Nota: 9.38 / 10
Downloads: 31
Autor: Claudia
Dimensiune: 7kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Pe lângă duminică, există următoarele zile de sărbătoare ale Bisericii Creştine: praznicele împărăteşti, sărbătorile în cinstea Feciorii Maria şi zilele de pomenire a sfinţilor care s-au bucurat în practica Bisericii de o mai mare popularitate. Praznicele împărăteşti, în număr de 10, sunt acele sărbători care stau în legătură directă cu una dintre persoanele Sfintei Treimi. Cele mai multe îl au în centru pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, cea de a doua persoană a Sfintei Treimi.
Paştele este cea mai mare sărbătoare creştină. Ea se întinde pe durata a trei zile şi comemorează învierea din morti a lui Iisus Hristos. Sărbătoarea propriu-zisă a Învierii este precedată de un post de şapte săptămâni, în ultima dintre ele comemorân-du-se Cine Cea de Taină, vinderea lui Hristos, patimile şi moartea sa pe cruce.

Alături de Duminică şi de Ziua Cincizecimii, Paştele este cea mai veche sărbătoare creştină. În primele secole, de Paşte primea botezul catehumenii, care rămâneau apoi îmbrăcaţi timp de o săptămână în hainele albe din ziua botezului, motiv pentru care sptămâna de după Paşte a fost numită Săptămâna Luminată.

În epoca noastră, cei mai mulţi dintre creştinii ortodoxi se spovedesc şi se împărtăşesc în ziua de Paşti. Evreii comemorau şi comemorează, de Paşti, ieşirea din robia egipteană şi Traversarea Mării Roşii. Ei serbează Paştele în fiecare an la 14 nisan din calendarul lor lunar, dată care în acelaşi calendar coincide cu echinocţiul de primăvară.

Paştele evreilor din anul 33 a coincis cu patimile, moartea şi învierea lui Hristos. Din acest motiv, ziua învierii – trecea firii umane de la moarte la viaţă, din robia păcatului în robia harului – s-a numit în creştinism Paşte.

Sărbătoarea paştelui marchează în cadrul anului liturghic două mari perioade: una de zece săptămâni înainte de data paştelui (perioada triodului) în care creştinul se pregăteşte în vedere praznicului Învierii şi alta de opt săptămânii în care cultul divin şi etosul Bisericii sunt marcate de Bucuria Învierii (perioada penticostalului).

Creştinii au serbat întotdeauna Învierea lui Hristos, dar nu întotdeauna în aceeaşi zi. În Asia Mică şi Siria se sărbătorea mai întâi Paştele Crucii (14 Nisan), iar după două zile Paştele Învierii – potrivit unei tradiţii rămase de la Sf. Ioan Evanghelistul; în Egipt, Grecia, Palestina şi în occident se serba Paştele Crucii în vinerea cea mai apropiată de 14 nisan, iar Paştele Învierii în duminica cea mai apropiată de acelaşi 14 nisan. În Gelia, unii creştinii sărbătoreau Paştele la 25, respectiv 27 martie. Paştele Crucii era zi de doliu, paştele învierii de bucurie.

Timp de 40 de zile după Învierea Sa din morţii, Hristoa s-a arătat de mai multe ori ucenicilor şi a petrecut cu ei pregătindu-i şi învăţându-i pentru misiunea la care eru chemaţi. În a 40-a zi după Înviere, Iisus s-a înălţat la ceruri de pe Muntele Măslinilor în prezenţa şi spre uimirea ucenicilor săi. Creştinul serbează acest eveniment în joia din săptămâna a şasea după Paşti. După primul război mondial, statul român a hotărât ca după Înălţare să fie comemoraţi eroii neamului.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.