Premise istorice si culturale ale cristalizarii gandirii filosofice romanesti, de la geto-daci la Cantemir

Trimis la data: 2010-05-23
Materia: Filosofie
Nivel: Facultate
Pagini: 141
Nota: 8.02 / 10
Downloads: 93
Autor: Mimi Bratu
Dimensiune: 260kb
Voturi: 5
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Gandirea filosofica romaneasca se contureaza destul de tarziu in istorie, abia cu cateva secole in urma. Dar ea este un rezultat nu numai al contactului cu filosofia universala a timpului ci si al intregii spiritualitati a poporului roman, care s-a format de-a lungul evului mediu si a epoci moderne. Cultura noastra populara reprezinta deci una din premisele fundamentale ale filosofiei romanesti. In cadrul acesteia intalnim o viziune specifica despre lume si viata, valori etice si estetice care i-au influentat mai mult sau mai putin direct pe filosofii romani.
Cultura populara romaneasca are o latura extrem de arhaica, provenita din fondul geto-dac perpetuat de-a lungul timpului, asa incat, in evidentierea premiselor culturale autohtone ale filosofiei romanesti nu putem face abstractie de spiritualitatea daca. Informatii asupra acesteia le avem, incepand cu secolul al VI-lea i.Hr. de la diversi istorici, filosofi si scriitori antici si chiar din primele secole crestine, precum Herodot, Hecateu, Strabon, Pomponius Mela, Dio Cassius, Porphyrius, Iamblichos, Jordanes.

Din toate aceste surse rezulta ca dacii, socotiti cei mai viteji si mai drepti dintre traci, si care, prin Burebista, au reusit sa-si creeze un stat puternic, centralizat, practicau o religie henoteista, adica, admitand exitenta a numeroase divinitati minore, venerau un singur zeu suprem, pe care il numeau Zalmoxis si la care trimiteau o data la cativa ani un mesager prin aruncarea acestuia in suliti. Fata de zeul suprem dacii nu aveau insa o atitudine de supunere neconditionata de vreme ce aveau obiceiul sa trimita sageti spre cer de cate ori tuna si fulgera, cu scopul de a-l indimida si de a-l face sa-si domoleasca mania.

Aceasta pozitie demna provenea din credinta inrudirii lor cu zeul, lucru exprimat in ideea nemuririi sufletului, care dupa moarte se inalta la Zalmoxis.Mitul lui Zalmoxis a fost interpretat intr-un mod rationalist de catre scriitorii greci, care socoteau ca Zalmoxis a fost un sclav trac al lui Pitagora, eliberat apoi si devenit invatacel, care, intors printre ai lui a reusit sa-i convinga de faptul ca este nemuritor stand ascuns cativa ani in pamant si apoi revenind, insuflandu-le astfel credinta in nemurirea tuturora.

Totusi, unii dintre interpreti inclinau sa considere ca, de fapt, Zalmoxis a fost anterior lui Pitagora si ca nu se poate vorbi de o influenta a pitagorismului in cazul religiei dacilor.Semnificativa pentru ideea nemuririi sufletului si a conceptiei despre legatura necesara dintre toate lucrurile in univers este marturia lui Platon din dialogul Charmides, in care Socrate ne povesteste cum a invatat de la un medic trac doctrina lui Zalmoxis.

Spune ca asa cum nu trebuie sa incerci a vindeca ochii fara sa vindeci capul si nici capul fara sa vindeci trupul, la fel nu trebuie sa incerci sa vindeci trupul fara sa vindeci sufletul - iar tocmai asta este pricina pentru care cele mai multe boli raman nevindecate de medicii greci, faptul ca ei nu tin seama de intregul a carui ingrijire ar trebui s-o intreprinda, caci daca acesta nu se simte bine, este cu neputinta ca partea sa se simta bine.

Iar sufletul se ingrijeste cu vorbe si ganduri frumoase, din care se naste in el intelepciunea, singura care confera sanatate si capului si trupului. Platon pune deci in evidenta, in cadrul spiritualitatii trace, valoarea ontologica a sufletului si a intelepciunii ca factor de sanatate a individului si colectivitatii.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.