Presedintele consiliului judetean

Mai mult, legea in generalitatea ei stabileste ca si vicepresedintii pot fi eliberati din functie, in aceleasi conditii ca si presedintele, daca s-a constatat, prin hotarare judecatoreasca irevocabila, ca acestia au contravenit, in exercitarea sarcinilor ce le-au revenit, intereselor generale ale statului ori ale judetului sau au incalcat Constitutia si legile tarii. Aceasta prevedere, prin gradul ei mare de generalitate nu poate sa-si gaseasca niciodata aplicarea in practica administratiei publice.

Presedintele consiliului judetean reprezinta judetul in relatiile cu celelalte autoritati publice, cu persoanele fizice si juridice romane si straine, precum si in justitie, dar in acelasi timp si raspunde, in fata consiliului judetean, de buna functionare a administratiei publice judetene, a aparatului propriu de specialitate pe care il conduce si il controleaza.

Din reglementarea legala a organizarii si functionarii institutiei presedintelui consiliului judetean rezulta si natura juridica a acesteia, respectiv presedintele este un organ executiv, unipersonal al consiliului judetean [1].

In art. 72 din Legea nr. 69/1991 (abrogata in prezent) se prevedea expres ca presedintele consiliului judetean emite dispozitii cu caracter individual, ceea ce insemna, a contrario, ca nu putea emite dispozitii cu caracter normativ. Pe aceasta baza, in acest sens s-a pronuntat unanim si literatura juridica [2].

Doar ambiguitatea redactarii textului art. 72 din Legea nr. 69/1991, mentinuta si prin modificarea facuta prin Ordonanta de Urgenta nr. 22/1997, permitea ca in sarcina presedintelui consiliului judetean sa nu se retina si atributia de emitere de dispozitii cu caracter normativ. Existau o serie de argumente care induceau aceasta idee.

Astfel, in textul art. 72 din Legea nr. 69/1991 se spunea ca dispozitiile devin executorii dupa ce au fost aduse la cunostinta persoanelor interesate. Legiuitorul, in acest text, nu spunea, asa cum o facea cand vorbea de actele cu caracter individual, ca aceste dispozitii se comunica, ci facea o trimitere generala, "se aduc la cunostinta persoanelor interesate", proprie mai degraba, actelor normative.