Primele elemente de arta crestina

Trimis la data: 2015-09-01
Materia: Religie
Nivel: Liceu
Pagini: 5
Nota: 9.93 / 10
Downloads: 0
Autor: Carmen_I
Dimensiune: 20kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Arta crestina timpurie din vremea persecutiei romane era extrem de circumspecta fata de redarile plastice, iar obiectele iconice utilizate, pestele sau paunul, de exemplu, aveau o functie strict simbolica.
Reprezentarea paleocrestina s-a dezvoltat intr-un imperiu care aproape ca nu a cunoscut antiiudaismul[6], fiind tolerant atat pe plan social cat si religios. Treptat, se pune din ce in ce mai acut problema operarii unei distinctii clare intre ecclesia si sinagoge, pe un fundal de confuzii doctrinare dar si de vadita rivalitate.
Reprezentarile iconografice, din ce in mai caracteristice pentru arta crestina, vizau cu prioritate ilustrarea textelor sacre, si ca modalitate comoda de popularizare. Ilustrarea lor face parte, intr-un fel, si dintr-un demers exegetic, pentru ca se urmarea o "traducere", o explicitare a respectivelor texte. In acest context intervine, absolut firesc, o raportare la sursele Vechiului Testament, deci la traditia iudaica.

Treptat, arta reprezentativa s-a structurat, semantic, ca lectura dirijata a evangheliilor ca reflex al dezbaterilor teologice si cliseelor populare, presupunand: detasarea de iudaism, justificarea razboaielor sfinte, lupta impotriva ereziilor, universalizarea crestinismului.
Autorii diverselor artefacte operau in conformitate cu prescriptiile canonului oficial, practicand stereotipia. Din momentul in care era probata si acceptata, imaginea era preluata, conservata in tipare cvasiidentice, cu unele detalii care adaptau mesajul la particularitatile zonale, la noile strategii teologice etc.

Simbolul, fabula, alegoria se pliau pe teologia oficiala pentru interpretarea dirijata a Bibliei, dar si pe gandirea artistica a vremii. Rolul unei astfel de arte era cu precadere acela de a forma cultura saracilor. Ea trebuia sa exprime identitatea religioasa, dar si pe cea etnica a unei colectivitati.
Arta bizantina se limiteaza in general la identificarea evreului, proces care insa nu presupune conotatii infamante. Preocuparile de identificare sunt ecoul unor dispute teologale purtate intre parintii bisericii si rabbini si chiar a unor pamflete ce datau din secolul al II-lea.

Deoarece incercarea elitei teologice de a-i discredita pe evrei nu coincidea cu statutul lor socio-economic din Bizant, aprecierile defavorabile nu au constituit o baza pentru delimitare, respectiv identificare. In Bizant nu sunt impuse semnele distinctive infamante, asa cum nu se inregistreaza nici devastari de sinagogi, expulzari sau pogromuri.

In intreaga iconografie bizantina acele tefilim (doua cutiute cubice de piele neagra, la care sunt atasate, dupa prescriptiile traditionale, curele de piele numite retios, care se purtau pe frunte si pe bratul stang in timpul slujbei de dimineata, in zilele de lucru), gluga cu titoth (ciucurii de la cele patru colturi ale tales-ului, mantaua de rugaciune) apar ca semne pregnante de identificare religioasa.
Arta Bizantului foloseste asadar semnul de identificare iudaica conotat religios, cea medievala vest-europeana caricatural- infamant. Acest aspect desparte cele doua arii culturale in privinta receptarii alteritatii evreiesti.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.