Problema referentei

Trimis la data: 2013-09-19
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 18
Nota: 7.28 / 10
Downloads: 0
Autor: Pisica irina
Dimensiune: 37kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Pe scurt, efectul net al reflectiei asupra limbajului, in secolul XX, cu a sa respingere a esentei si a unor prinAZcipii fundamentale ale istoriei, precum cauzalitatea si ratiunea suficienta, a fost sa evacueze istoria din disAZcurs. Si o data cu aceasta evacuare ideea insasi de refeAZrenta devine problematica. Allen Thiher
In Words in Reflection (1984), provocatorul sau studiu cu privire la paralelele interactive dintre teoriile moderne ale limbajului si fictiunea contemporana, Allen Thiher ii analizeaza pe Wittgenstein, Heidegger (si Derrida) si Saussure si "criticile lor la adresa metafizicii esentei", din motivul pe care el il percepe ca fiind distrugerea fundaAZmentelor intelectuale pe care se poate construi istoria naraAZtiva traditionala (195).
In Words in Reflection (1984), provocatorul sau studiu cu privire la paralelele interactive dintre teoriile moderne ale limbajului si fictiunea contemporana, Allen Thiher ii analizeaza pe Wittgenstein, Heidegger (si Derrida) si Saussure si "criticile lor la adresa metafizicii esentei", din motivul pe care el il percepe ca fiind distrugerea fundaAZmentelor intelectuale pe care se poate construi istoria naraAZtiva traditionala (195). Analiza pe care o face acestor teoAZreticieni este temeinica si convingatoare, dar ce s-ar intamAZpla daca am porni de la textele artei postmoderne, in loc sa purcedem dinspre teorie? Si daca am arunca o privire si inAZspre alte discursuri teoretice? Am da peste o viziune mai putin negativa? Cred ca ceea ce am putea gasi ar fi mai putin o distrugere, cat o problematizare productiva a inAZtregii notiuni a relatiei limbajului cu realitatea - fictiva sau istorica.

Metafictiunea istoriografica subliniaza existenta ei ca discurs, dar stabileste totusi o relatie de tip referential (problematica insa) cu lumea istorica, atat prin afirmarea naturii sociale si institutionale a tuturor pozitiilor enuntiaAZtive, cat si prin ancorarea ei in reprezentational.Arta modernista - fie vizuala sau verbala - tinde sa-si declare statutul ca arta in primul rand "autonoma de limAZbajul care zace ingropat in realismul reprezentational"

(Harkness 1982, 9). Dimensiunea extrema, actualizata, a acestei viziuni in literatura poate fi intalnita in suprafic-tiunea americana, in "textele" gruparii Tel Quel din Franta si in operele celor din Gruppo 63 din Italia. Acesti scriitori itaAZlieni au in comun cu artistii postmoderni un anume impuls ideologic: dorinta de a provoca structurile institutionale ale societatii burgheze (de obicei percepute ca fiind consoliAZdate de catre realism), prin lamurirea cititorilor asupra imAZplicatiilor politice ale practicilor literare acceptate.

Dar metoda pe care au ales-o pentru a pune in aplicare acest luAZcru este una a modernismului (tarziu), care incearca sa seAZpare limbajul literaturii de referenta. Pentru Giorgio Manganelli si ceilalti, asa cum a aratat Gregory Lucente, literatura nu semnifica prin nici un proces al referentei externe. Elementele semnificante ale literaturii, eliberate astfel de iluzia dependentei lor de orice semnificat din universul extern al ma-teriei si sensului, de orice poate fi lumesc si aprioric, isi castiga importanta si valoarea particulara din cauza mai degraba decat (in pofida) statutului lor ca minciuna, ca neadevar care se dovedeste a fi mai angajant si mai important decat presupusul adevar al lumii de fiecare zi.

Acest tip de separatie este exact ceea ce postmodernismul, la randu-i, a supus provocarii prin asocierea acestui tip identic de reflexivitate metafictiva cu materiale docuAZmentare. Metafictiunea istoriografica afirma intotdeauna ca lumea sa este in mod hotarat fictiva si totusi indubitabil istorica, iar ceea ce au in comun cele doua domenii este constituirea lor in si ca discurs (Sparshott 1986, 154-5). Paradoxal, tocmai acest accent pe ceea ce poate parea, la inAZceput, un soi de narcisism discursiv conecteaza de fapt eleAZmentul fictional de cel istoric intr-un sens mai material.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.