Probleme sociale ale epocii reformelor

Trimis la data: 2010-11-02
Materia: Sociologie
Nivel: Liceu
Pagini: 19
Nota: 7.11 / 10
Downloads: 0
Autor: Claudia Dumitrescu
Dimensiune: 42kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Infrangerea revolutiei din 1848 a zadarnicit iluziile clasei taranesti care crezuse, in urma proclamatiei de la Izlaz, ca va putea continua sistemul agricol itinerant, in moina, putand "deschide", adica desteleni terenuri de aratura, oricate si oriunde ar fi vrut, dand numai dijma, fara obligatia de claca, lucrand adica in concurenta cu boierii, care ar fi avut si ei drepturi asupra terenurilor pana la marginea de 1/3 din total, fiind insa obligati a plati munca celor care le-ar fi lucrat pamanturile.
Dupa esecul revolutiei din 1848 totul s-a reintors la ce a fost, si e de la sine inteles ca nimic nu s-a putut schimba radical din tehnicile traditionale ale agriculturii itinerante; cu deosebirea ca, din ce in ce, conflictul dintre tarani si boieri se agrava, data fiind tendinta tuturor de a cultiva cat mai multe suprafete pentru obtinerea de cantitati sporite de cereale-marfa, cerute de piata externa. In toata perioada dintre 1848 si 1864 (pe care o cunoastem mai bine gratie cercetarilor istoricului Ilie Corfus care a avut rabdarea sa procedeze la despuierea unei importante mase de documente ale vremii)[1]

constatam continuarea unei situatii care se cuvine sa o comparam, dar sa o deosebim de cea "clasica", de trecerea de la feudalism la capitalism prin procesul de patrundere a capitalismului pe cale "prusaca". Caci situatiile de la noi nici pe departe nu sunt echivalente cu cele din Prusia. Acolo se practicase inca de foarte multa vreme sistemul agricol al "celor trei tarlale", taranii detinand loturi statornice in toate trei, astfel ca junkerul prusac ca sa poata trece la un sistem agricol de mai inalt nivel decat al Dreifelderwirtschaft-ului

A trebuit mai intai sa procedeze la izgonirea taranilor de pe loturile lor, sa comaseze toate loturile intr-un singur "domeniu senioral" muncit in claca prin taranimea redusa cu forta in situatia de servaj. La noi in tara operatiile de "Ablegung" nu au fost necesare, taranii neposedand loturi in stapanire statornica, ci doar "pogoane legiuite" si "prisoase", amandoua mutatoare. Dorinta clasei boieresti de a-si forma un domeniu muncit in claca, trebuia deci sa foloseasca alta varianta decat cea a "caii prusace",

anume punand oprelisti drepturilor taranesti la folosirea pamantului in moina, fixand pogoanele legiuite la loturi determinate de boier prin operatiuni de comasari hotarnice intr-o singura suprafata, iar nu lasate imprastiate la libera voie a taranilor, de asemenea hotarnicind si "prisoasele" in acelasi fel, cu scopul final de a reduce pogoanele legiuite la regimul prisoaselor, transformandu-se pe sine in "proprietari absoluti" si pe tarani in "arendasi", primind pamant de lucru "la buna invoiala".
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.