Proiect - Globalizarea

Indelung discutata si analizata, globalizarea a devenit astazi un fenomen obiectiv, fara precedent in istoria universala, prin amploarea si evolutia sa. Criticata de unii, slavita de altii, globalizarea pare ca isi urmeaza traiectoria. Relevante sunt unele aspecte negative ale globalizarii, insa si mai semnificative sunt cele care asigura echilibrul si bunastarea omenirii. Se pare ca atat globalizarea cat si regionalizarea au aparut si s-au dezvoltat ca urmare a intensificarii fara precedent a concurentei la nivel de agent economic, stat sau regiune.

Reducerea obstacolelor din calea comertului international, ca efect al globalizarii, a ajutat numeroase state sa se dezvolte intr-un ritm mult mai rapid decat ar fi putut-o face altfel. Comertul international contribuie azi semnificativ la cresterea economica a unei natiuni, iar la randul ei, cresterea economica, influentata de exporturi, constituie componenta centrala a politicii economice a unui stat, cea care conduce la imbunatatirea nivelului de trai a milioane de oameni, la dezvoltarea fiecarei natiuni.

In opinia reputatului economist Joseph E. Stiglitz "cei care critica globalizarea ignora prea adesea beneficiile ei". Acest fenomen complex a facut sa scada ca intensitate sentimental izolarii, resimtit de multe tari in curs de dezvoltare, prin accesul mult mai larg la cunoastere, comparativ cu secolele trecute.

A aprecia ca globalizarea este buna sau rea presupune a identifica obiectiv, argumentele care sprijina o pozitie sau alta. Unii autori considera ca si atunci cand globalizarea isi arata latura negativa exista adesea beneficii. De exemplu, liberalizarea unor piete ale tarilor in curs de dezvoltare, chiar daca a afectat activitatea producatorilor interni, a adus mari beneficii consumatorilor saraci, care si-au putut procura bunurile la preturi mai mici si in volum mai mare. Exemplele sunt multe si elocvente.

Sustinatorii globalizarii considera ca acest fenomen inseamna intotdeauna progres. Pentru multi alti autori insa, adancirea decalajelor dintre lumea bogata si cea saraca este un efect mult mai profund decat binefacerile globalizarii, fapt pentru care este considerata "un atac la democratie si bunastare".Criticii globalizarii ii acuza pe occidentali de ipocrizie si in parte au dreptate; acestia au fortat tarile sarace sa elimine cea mai mare parte a barierelor comerciale, insa ei au continuat, in cele mai multe cazuri, sa le aplice.

In aceste conditii, tarile cu un nivel mai scazut de dezvoltare s-au aflat in imposibilitatea de a exporta surplusul de productie agricola - singura activitate economica de multe ori - si de a diminua deficitul balantei comerciale si de plati. Mai mult, atunci cand se stabilesc prioritatile globalizarii, s-a constatat ca tarile sarace au un beneficiu mult mai mic in comparatie cu marii actori mondiali.

Literatura economica de specialitate evidentiaza faptul ca, efectele globalizarii sunt diferite ca proportiesi destinatie, iar abordarea acestei probleme genereaza de multe ori diferente de opinie, uneori chiar conflicte. Pot fi mentionate aici, miscarile mondiale sau regionale antiglobalizare care cuprind mase importante de protestatari la adresa efectelor acestui fenomen.

Daca s-ar face o analiza de detaliu, s-ar desprinde concluzia ca si aceste proteste organizate sunt tot un efect al globalizarii, deoarece comunicarea pentru stabilirea detaliilor privind locul si data manifestatiilor, transportul international, conferintele organizate etc., utilizeaza in exclusivitate instrumente ale globalizarii.