Proiectul Genomului Uman

Trimis la data: 2013-12-07
Materia: Biologie
Nivel: Liceu
Pagini: 5
Nota: 7.29 / 10
Downloads: 0
Autor: garrrl
Dimensiune: 23kb
Voturi: 2
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Proiectul "Genomul uman" a fost lansat in toamna anului 1990 cu scopul de a identifica prin secventare succesiunea celor peste 3 miliarde de perechi de baze azotate ce constituie genomul uman. Proiectul a fost finalizat in 2003 prin publicarea secventei genomului uman. Secventa obtinuta este considerata ca un bun al intregii umanitati si a fost depusa in baza de date Genbank a NCBI fiind liber disponibila.
Proiectul a fost finalizat in 2003 prin publicarea secventei genomului uman. Secventa obtinuta este considerata ca un bun al intregii umanitati si a fost depusa in baza de date Genbank a NCBI (U.S. National Center for Biotechnology Information) fiind liber disponibila.Aproape toate celulele noastre (celulele musculare - care ne fac sa zambim, celulele creierului - care percep umorul si lucrurile ce ne inconjoara, celulele ochilor nostrii - care capteaza informatia optica si o transmit creierului) contin un set complet al genelor noastre: GENOMUL.

Daca am putea calatori in interiorul corpului nostru, intr-o celula, am vedea 23 de perechi de cromozomi impachetati intr-un nucleu. Fiecare cromozom contine o lunga spirala de ADN (DNA) (asemanatoare unei scari).
Daca ADN-ul din toti cromozomii unei celule ar fi desfasurat si pus cap la cap s-ar obtine un sir de atomi a carui lungime ar atinge aproximativ doi metri.

Dubla spirala a ADN-ului contine patru tipuri de blocuri de constructie (notate A, T, C, G). Un A se imperecheaza intotdeauna cu un T si un C cu un G. ADN-ul codeaza cu doar patru litere informatia necesara pentru a face fiecare parte a corpului nostru. Fiecare dintre sutele noastre de gene codifica o anumita parte.Molecula p-ARN (RNA-preliminaries) copiaza informatia unei gene intr-o molecula mesager: ARN-mesager, notat mARN (mRNA). Blocurile de constructie ale mARN si ADN se numesc baze. Bazele unei secvente de ADN specifica ordinea bazelor unei secvente de mARN. ADN-ul sta numai in interiorul nucleului. mARN calatoreste in citoplasma.

Acolo, o masina de facut proteine numita ribozom poate citi mARN pentru a face o anumita proteina. Fiecare trei baze a mARN codifica un aminoacid. Proteinele sunt facute din aminoacizi. Molecula tARN (transfer RNA) traduce limbajul ADN si mARN in limbajul proteinelor. Molecula tARN aduce aminoacidul potrivit si ribozomul ii leaga impreuna construind astfel proteina.

Proteinele sunt lucratorii. Unele formeaza structurile (precum tendoanele si parul), altele proceseaza informatia ce ne atinge simturile (prin lumina, pipait si miros, de exemplu), controleaza reactiile chimice si poarta mesaje intre celule.

S-a elaborat astfel un plan pus in aplicare din 1991,esalonat pe 15 ani si care sa coste in jur de un dolar pe nucleotida.Una dintre ideile de baza era sa se inceapa cu alcatuirea unei harti a cromozomilor, pe care sa fie localizate genele, prin identificarea unui marcator genetic la fiecare 2 milioane de baze (in medie).Marcatorul este orice sectiune scurta a unui ADN care poate fi recunoscuta printr-o sectiune asociata a carei secventa este cunoscuta.Din cauza modului in care sunt legate cele doua spirale ale ADN-ului,fiecare segment are un singur complement.Daca acel complement este dat,segmentul poate fi recunoscut.

Exista deja banci de gene care detin complementele unor secvente cunoscute de ADN. Primii doi ani au fost consacrati gasirii acestor marcatori-index.Cercetarile au avut utilitate imediata, ducand la crearea unei harti mai detaliate si usurand munca de cautare a unei anumite gene.Acest prim succes a determinat cresterea numarului de participanti la HGP,implicandu-se europenii( centrul Sanger din Marea Britanie,laboratoare din Franta si Germania) si Japonia.O data cu atingerea acestui scop intermediar(o ''ciorna'' a proiectului) s-a stabilit o noua directie de cercetare:identificarea variatiilor individuale ale genomului uman.

Chiar daca 99,5%din secventele de ADN sunt identice la toata populatia,micile variatii pot avea un impact major asupra raspunsului la diferitele boli,rezistenta la bacterii,virusi,toxine si substante chimice,precum si la tratamentele medicamentoase.Se dezvolta metode pentru a detecta diferitele tipuri de variatii,in special cele de tip SNP(single nucleotide polymorphism) care apar cu o frecventa de 1/250 de baze.Cercetatorii spera ca aceste studii sa ajute la identificarea corelata a genelor asociate cu boli complexe ca diabetul,cancerul,afectiunile vasculare si unele boli mintale.Aceste corelari sunt greu de stabilit cu metode traditionale de ''vanare'' a genelor deoarece o singura gena alterata isi poate aduce doar o mica contributie la riscul de boala.

Primul plan cincinal(1990-1995) a fost revizuit in 1993 datorita progreselor neasteptate.Un al doilea plan a stabilit obiectivele proiectului pana in 1998.Al treilea si cel mai recent a fost stabilit la 23 octombrie 1998 in urma unei conferinte internationale.
Complexitatea extraordinara a proiectului face necesara participarea cercetatorilor din domenii variate:biologie,informatica,chimie,matematica,fizica,inginerie aplicata,etc.Una din noile metode de cercetare o constituie studiul comparat al genotipurilor.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.