Prorogarea de competenta

Trimis la data: 2009-09-28
Materia: Drept
Nivel: Facultate
Pagini: 9
Nota: 8.28 / 10
Downloads: 453
Autor: Florina
Dimensiune: 20kb
Voturi: 10
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Referat despre Prorogarea de competenta
Pentru buna desfasurare a procesului penal, legiuitorul a avut în vedere, pe langa reglementarea normelor privitoare la competenta organelor judiciare, si situatiile în care - pentru înfaptuirea în bune conditii a justitiei penale - se impun unele devieri sau derogari de la aceste norme obisnuite. Aceste devieri sunt impuse, de regula, de împrejurarea ca între cauzele ce se afla în acelasi timp în fata unor instance de judecata diferite, exista asemenea legaturi, meat reunirea si judecarea lor simultana de catre aceeasi instanta apare ca o necesitate stringenta.
Referat despre Prorogarea de competenta
Prorogarea de competenta consta, asadar, în extinderea competentei unui organ judiciar si asupra unor infractiuni sau persoane care nu îi sunt date spre urmarire ori judecare potrivit normelor obisnuite de competenta. Codul de procedura penala nu utilizeaza, în mod expres termenul de ,,prorogare": însa reglementeaza cazurile în care prorogarea de competenta poate avea loc. in materie penala nu este admisa prorogarea conventionala.

Prorogarea competentei poate avea loc numai in favoarea unei instante de acelasi grad sau unei instante superioare in grad si niciodata in favoarea unei instante inferioare în grad. Dintre cazurile în care se impune prorogarea competentei, cel mai obisnuit este cei
determinat de conexitatea sau indivizibiiitatea cauzelor.

Alte cazuri de prorogare sunt determinate de schimbarea încadrarii juridice a faptei, de schimbarea calificarii faptei dedusa judecatii, de solutionarea unor chestiuni prealabile (cand instanta penala trebuie sa solutioneze chestiuni extrapenale - civile, financiare etc.), in materia stramuta'rii judecarii cauzelor.

2. Indivizibilitatea
Indivizibilitatea se caracterizeaza prin existenta unei singure infractiuni (unitate de infractiune), care fie este savarsita de o pluralitate de persoane (participatie), fie este compusa dintr-o pluralitate de acte (infractiune continuata etc.) sau prin existenta unei singure actiuni (unitate de actiune) care a generat o pluralitate de infractiuni (concurs ideal) . In limbajul dreptului penal, vom avea, asadar, indivizibilitate in cazul participantilor care savarsesc o singura infractiune, în cazul infractiunii continuate si în cazul concursului ideal de infractiuni. Indivizibiiitatea poate fi definite, asadar, ca fiind situatia juridica a unei cauze penale formeaza totusi, prin natura sa ori prin vointa legii, o unitate ce impune judecarea lor simultana de catre aceeasi instanta.

Potrivit art. 33 C.proc.pen,, cazuriie de indivizibilitate sunt urmatoarele:

a) cand la savarsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane (este vorba de participate penala, cand doi sau rnai multi faptuitori au participat, în calitate de coautori, instigatori sau complici, la savarsirea aceleiasj infractiuni; judecarea ior simultana la aceeasi instanta se impune pentru evitarea pronuntarii unor hotarari contradictorii);

b) cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin acelasi act (este cazul concursului ideal de infractiuni; judecarea de catre aceeasi instanta se impune data fiind legatura dintre infractiunile provenite dintr-o actiune unica);

c) în cazul infractiunii continuate sau în orice alte cazuri cand doua sau mai multe acte materiale alcatuiesc o singura infractiune (acest caz de indivizibilitate se refera la infractiunea continuata, complexa si de obicei; situatia de indivizibilitate este data de faptul ca actele componente ale infractiunii nu pot fi judecate separat, acestea
constituind o unitate legala de infractiune).

3. Conexitatea
Conexitatea este situatia juridica caracterizata prin faptul ca între doua sau mai multe infractiuni exista o legatura care impune judecarea lor simultana la aceeasi instanta. In doctrina''. se face distinctie tntre conexitatea subiectiva - in cazul in care legatura dintre infractiuni se face prin mijlocirea infractorului care le-a savarsit - si ccnexitatea obiectiva - legatura este data de imprejurari care se refera la locul. timpul. modul de savarsire a infractiunilor. Codul de procedura penala prevede, expres, trei cazuri de conexitate si un ultim caz. cu un caracter mai general, in care orice alta legatura dintre cauze poate ,impune reunirea acestora pentru o mai buna înfaptuire a justitiei.

Exista conexitate, potrivit art. 34 C.proc.pen.; in urmatoarele cazuri:
a; cand doua sau mai multe infractiuni sunt savarsjte prin acte diferite, de una sau de mai multe persoane impreuna, in acelasi timp s.i in aceiasi loc; o b. cand doua sau mai multe infractiuni sunt savarsjte in timp ori in loc diferit. dupa o prealabila intelegere intre infractori; cand o infractiune este savarsita pentru a pregati, a inlesni sau a ascunde comiterea altei infractiuni, ori este savarsita pentru a înlesni sau a asigura sustragerea de la raspundere penala a faptuitorului ;

c) cane înntre doua sau mai multe infractiuni exista legatura si reunirea cause care se irnpune pentru o buna infaptuire a justitiei. Privitor la primul caz de conexitate, existenta acestei forme de conexitate este data de legatura de timp si de loc intre infractiunile savarsite (inculpatii A, B si C patrund intr-o banca, unde A asigura paza, B distruge sistemul de alarma, incuietorile si seiful bancar de unde sustrage banii, iar C ucide prin impuscare agentul de paza, aparut in ultimul moment, iar apoi, vatama grav, intr-un accident de circulatie, integritatea corporala unui lucrator de politie pornit in urmarirea celor trei care s-au indepartat in graba cu un autoturism condus de C).

Al doilea caz de conexitate este impus de legatura dintre cele doua sau mai multe infractiuni, savarsjte dupa o prealabila Intelegere intre infractori. Nu are relevanta daca infractiunile sunt de acela§i fel sau diferite (inculpatii A, B si C, fara ocupatie, s-au inteles sa racoleze, din mai multe localitati, persoane de sex feminine pe care, sub pretextul angajarii la munca in strainatate, le-au determinat sa accepte sa fie duse in Spania si Italia, unde, apoi, le-au sechestrat si le au obigat sa practice cesetoria si prostitutia sub o identitate falsa
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.