Provocarea lui Noica

Trimis la data: 2010-05-05
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 7
Nota: 9.71 / 10
Downloads: 27
Autor: Adriana Cristea
Dimensiune: 18kb
Voturi: 3
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Se implinesc 92 de ani de la nasterea lui Noica si, in curind, pe 4 decembrie, 14 ani de la moartea sa. Ne-am strins aici pentru a-1 comemora, pentru a ne aduce, impreuna, aminte de el. Parte din noi l-am cunoscut: i-am fost prieteni, discipoli sau admiraAZtori. Altii dintre cei care sint aici pentru a-1 omagia, care ii stiu opera si au scris despre el, nu au apucat sa-1 cunoasca; ei aveau 15 sau chiar 12 ani cind Noica a murit
Sintem astfel laolalta doua generatii care se conAZfrunta nemijlocit cu mostenirea lui Noica: una care descinde din contemporaneitatea cu el, cealalta care este prima eliberata de ea. Despre aceasta mostenire as vrea sa va vorbesc in cele ce urmeaza.Noica a aparut in viata publica din Romania ca o provocare. De la bun inceput, din anii '30, si-a sfidat contemporanii, acuzindu-i de analfabetism in proAZblema gospodaririi vietii interioare. Avem in noi un principiu al ordinii si ordonarii -- spiritul --, dar nu stim sau nu vrem sa-1 folosim.

Omenirea ar putea fi reformata daca schimbarea ar incepe de la elemenAZtul edificiului, de la calitatea caramizii, asadar de la edificarea individului. Sintem inca sub-oameni, desi, daca am deprinde "dialectica infinita a spiritului" care ne locuieste, am putea fi semizei. Cert este ca viata nu poate fi traita la intimplare: bogatia ei destramatoare trebuie simplificata cu ajutorul unei idei. Ideea ordonatoare e arma de atac si de aparare a spiAZritului ridicata in fata vietii care are tendinta sa ne ingroape in excesele ei.

Facind din spirit o riposta la felul in care sintem busculati de viata, Noica visa, in prima lui carte, Mathesis, sa amelioreze omenirea asa cum se amelioreaAZza rasele de dini sau de cai. "Semizeul" era individul care stiuse sa-si activeze potentialul spiritual si sa-1 foloseasca in beneficiul lui.Sa retinem ca gindirea lui Noica nu urmarea sa ajunga la "idee" sau la "sistem" dintr-o nazuinta de cunoastere. Toata aceasta abordare voluntarista inalAZtata pe un constructivism mental era subordonata unui ideal de intelepciune.

Ea era raspunsul la intreAZbarea infrigurata "ce pot sa fac atunci cind totul in jurul meu ma destrama?" Noica paseste in viata ca un personaj vulnerabil, oarecum infricosat si bolnav de insasi conditia vietii. El recurge la filozofie ca la o terapie, iar sistemul si ideea sint forme de leac, si nicidecum expresii ale unui apetit pur cognitiv. DeAZmersul lui e de tip mistic, nu metafizic: el viseaza mintuirea prin "patrunderea spiritului in carne".

Iar aceasta patrundere este rezultatul unui efort mereu reluat. Viata nu se lasa imbratisata pentru totdeauna de o idee. Nu exista instalare in spirit, asa cum nu exista instalare in sfintenie. Filozofia este o rugaciuAZne pe care o murmuri toata viata.Stim cu totii cum au evoluat aceste idei si la ce au dus ele in anii '60-'70. intr-o epoca de restriste a istoriei, ele au dobindit o dimensiune pragmatica si au putut fi aplicate asemeni regulilor intr-o confrerie. Au devenit, la propriu, salvatoare.

"Culturalismul" in fata casei parintesti din strada Romana este ideea profana a mintuirii prin cartile citite si scrise. Exista o voluptate a culturii care, descoperiAZta, te face sa te implinesti ca om. Important este ca cineva sa te invete voluptatea aceasta. intr-o lume fara tentatii si fara alternative, Noica a avut prilejul sa deschida o scoala de voluptate culturala si sa devina maestru in predarea ei. Deviza acestei scoli a fost fara doar si poate urmatoarea: "Orice infern devine suportabil daca paradisul culturii este cu puAZtinta.

" Si pentru ca suprimarea infernului nu deAZpindea de noi, in vreme ce obtinerea paradisului era o chestiune de antrenament si vointa personala, cenAZtrul vietii -- si fericirea o data cu el -- se muta in spirit si in cultivarea lui. Iar spiritul, bineinteles, nu putea fi cultivat decit prin cultura, adica prin carti si prin munca sistematica in spatiul lor.

Pe scurt, creatia culturala era redusa la scris, iar scrisul la filoAZzofie, de vreme ce, hegelian, ideea se obtinea tauAZtologic prin travaliul asupra ideii. Nu exista decit aceasta cale pentru salvarea din istorie si pentru mintuirea personala. Restul era "bacanie", neimplinire, cadere in lotul esentei umane ratate. Tema "uiAZtarii bune" prin intilnirea in baia comuna a spiritului se implinea acum.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.