Psalmul - colind

Trimis la data: 2006-07-26
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 2
Nota: 9.58 / 10
Downloads: 230
Autor: Marin
Dimensiune: 8kb
Voturi: 11
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Literatura română veche priveşte cărţile religioase prin prisma rolului lor în unificarea limbii literare sau a eventualelor influenţe ale ereziilor şi devierilor de la dogmă întru stimularea scrisului în limba română. Or, necasară şi importantă ar fi şi urmărirea în circulaţia lor folclorică şi liniară felului în care acestea reintră în schemele esenţiale pentru a primi alte elemente specifice.
Pornind de la această necesară interpretare ne vom pune întrebarea: Care a fost destinul “Psaltirii în versuri” a lui Dosoftei ? A intuit oare Dosoftei spiritul poporului român care nu preia decât ceea ce simte că este al său ? Are “Psaltirea în versuri” un pronunţat caracter popular ?

Răspunsul îl vom găsi în cercetarea evoluţiei cărţii în mediul său folcloric şi în observarea specificităţii sale.“Psaltirea” (1673) a fost cerută, căutată pe un spaţiu însemnat, obiect adesea al unor tranzacţii, ori al transmiterilor prin testamente.

A cunoscut o circulaţie manuscrisă însemnată, în parte ori în întregime, până către secolul al XIX-lea, stârnind chiar ambiţii ce ţinteau “ameliorarea” textului lui Dosoftei cum este cazul lui Cupcea Elizius. În întregime, “Psaltirea în versuri” o găsim în două copii aflate azi la B.A.R. mssele nr. 543 şi 133.

Copistul codicelui nr. 543, care poate fi una şi aceeaşi persoană cu cel care a suportat financiar operaţia, adică Neonil, Stareţ al Mănăstirilor Neamţul şi Secul, declară că a fost îndrumat la lucru de asemănarea pe care a constatat-o între unele colinde şi cântece de stea (pe care le transcrie la sfârşit) şi unele stiluri ale lui Dosoftei.

“Dintru aceasta, luându-mi pricină – zice el – am prescris toată “Psaltirea” şi la sfârşit am alăturat şi aceste cântări, numai pentru versul lor acel vechi ce se obicinuia a se cânta prin bisericile Molodaviei”. Asemănarea identificată de chir Neonil era chiar una reală. Câţiva dintre psalmii lui Dosoftei – 46, 48, 94, şi 96 cu deosebire – au ieşit din pagina cărţii şi au intrat în oralitate (în forme uşor modificate) devenind cântece de stea şi colinde.

Îi culegea Anton Pann în 1830 (“versuri muziceşti ce să cântă la Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi alte sărbători ale omului”), vor figura apoi în toate cărţile ce adună producţii de acest fel în ultima parte a veacului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Psalmii aşezaţi pe muzică şi cântaţi, într-o vreme, la diferite praznice bisericeşti, au fost introduşi de dascălii de pe vremuri în şcolile din preajma bisericilor şi astfel, prin copii, vechile imnuri de slavă religioase au pătruns mai departe în colindele de Crăciun.

Opera lui Dosoftei a avut insă o răspândire mai largă decât ne putem închipui până acum, chiar şi în Ardeal. Într-un manuscript copiat la Ibaşfălău, în 1758, găsim alături de cântecele de stea încă doi psalmi, care lipsesc din colecţia lui Anton Pann: al 46-lea “Domnul este tare, lăudat şi mare” şi al 47-lea “La apa Vavilonului, acolo şezum şi plânsem”.

Împreună cu alte cântece de stea, psalmii lui Dosoftei au intrat şi ei în structura Vicleimului. Atfel cântecul pe care îl cântă trupa la încheierea părţii a treia: “Domnul stătu craiu-n ţară” este psalmul nr. 96 al lui Dosoftei şi încheierea “Veniţi cu toţii dimpreună să ne facem voie bună” este psalmul 94.

Autonomizarea psalmilor versificaţi de Dosoftei începuse demult. Manuscrisele ardeleneşti cuprinzând stihuri religioase îi includ încă din veacul al XVIII-lea, succedând unor selecţii de felul celei operate pe la 1700, de popa Avraam “ot Cioara”, copist al unui sbornic în care au făcut loc mai multor psalmi din colecţia lui Dosoftei şi lista copiilor transilvănene ar putea fi confirmată.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.