Psalmul de taina
Trimis la data: 2006-03-26
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 9
Nota: 7.31 / 10
Downloads: 2384
Autor:
Costin R.
Dimensiune: 13kb
Voturi: 76
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
O altă poezie pătrunsă de fiorul religios este Psalmul de taină, însă aceasta se deosebeşte de Mîhniri prin faptul că nu vulgarizează iubirea, femeia, prezentând-o însă ca pe o formă de epifanie, care este, însă, a unui sacru fals! , psalmistul erotic răsturnând cultul în blasfemie " .
Tonalitatea este diferită faţă de cele precedente, Tonului elegiac al poemelor iubirii moarte înainte de a se naşte substituindu-i-se tonul odei în invocaţia iubitei (Nicolae Balotă, op. cit. , pag. 138). În această odă, lauda se curmă brusc, preschimbîndu-se în contrariul ei, în invectivă (Ibidem).
Însă, odată produsă ruptura, poetul porneşte o adevărată diatribă împotriva femeii, aşa cum se întâmplă şi în poemul de faţă, care se constituie într-o reală capodoperă a liricii sale erotice, după propria-i mărturisire: poate cea mai bună poezie a mea de pînă atunci! . Cu toate acestea, poezia a fost respinsă de o revistă, cu doi ani înainte de a fi publicată" .
Poezia se deschide cu o exclamaţie, începând, astfel, brusc, ca o invocaţie a celei pierdute :
O, tu aceea de-altădată,
ce te-ai pierdut din drumul lumii !
Care mi-ai pus pe suflet fruntea
Şi-ai luat într-însul locul mumii.
Dealtfel, această poezie poate fi regăsită, într-o primă variantă, într-o Agată (4) :
Iar tu, aceea de-altădată,
care-ai întins în mine ceaţă,
revin-o doar o clipă-n viaţă,
căci eşti în mine neuitată;
apari din lumea ta, te chem !
apari subt negrul meu tavan,
căci voi : cu glas de uragan
să te blestem.
Este foarte probabil ca, în biografia poetului, să fie un moment pe care nu şi l-ar mai dori repetat : copilăria. Dealtfel, chiar singur poetul a declarat că e singura perioadă pe care nu ar mai dori să o retrăiască. Însăşi debutul său, cu poezia Tatălui meu, stă sub semnul acestei experienţe familiale, copilul fiind lipsit de obişnuita dragoste părintească.
În ceea ce o priveşte pe mama sa, lucrurile stau mai bine, poetul mărturisindu-şi în Icoane de lemn regretul de a o fi părăsit : Mi-aduc aminte, ca un început al vieţii mele noi, pragul casei, cu mama-n prag, îmbrăţişată ; lacrimile ei, în care cădeau mute lacrimile mele. Nu voi putea niciodată să mă lămuresc cum am părăsit-o.
Home |
Termeni si conditii |
Politica de confidentialitate |
Cookies |
Help (F.A.Q.) |
Contact |
Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.