Pseudokynegetikos de Alexandru Odobescu

Se naste in Bucuresti 1834;Primele elemente de invatatura le primeste in casa sub indrumarea mamei sale Catinca Odobescu La varsta de 10 ani se inscrie la ''Sf. Ana'' scoala pe care o frecventeaza pana la izbucnirea revolutiei din 1848;In 1850 pleaca la Paris pentru complectarea studiilor, unde ramane pana in 1855.

Desfasoara in aceasta perioada o activitate vie si rodnica in cadrul societatii ''Junimea romana''In 1853 s-a stabilit in Bucuresti si a primit diverse functii.In 1857 publica in ziarul ''Romanul'' nuvela ''Mihnea'', ''Voda cel Rau'' iar in 1860 nuvela ''Doamna Cheajna''.
Intemeiaza si conduce ''Revista romana'' care continua programul ''Daciei literare''.

Tot in aceasta revista publica si ''Rasunete ale Pindului in Carpati''.
In 1870 este ales membru al ''Societatii academica'' iar in 1874 profesor de arheologie la Universitatea din Bucuresti.Tot in 1874 publica ''Pseudokynegetikos''.Intre 1882-1887 se afla la Paris ca secretar de legatie .La inapoierea in tara publica ''Scrieri literare si istorice''.

S-a stins din viata la 1895 in Bucuresti.OPERA- Cea mai de seama opera a lui Odobescu este ''Pseudokynegetikos'' sau ''Fals tratat de vanatoare''.Modelul de la care a plecat este opera lui Lessing ''Laocoon'' sau despre marginile respective ale poeziei si ale picturii.
Odobescu scrie: ''Mi-a venit in gand ca o carte de felul acesta s-ar putea scrie luand subiect vanatoarea si analizand pe rand toate impresiile ce ea le produce asupra simturilor si imaginatiunii omenesti prin reprezentari plastice ale scenelor de vanatoare''.

Scriitorul isi imparte opera in douasprezece capitole.
Initial el a vrut sa scrie o prefata la ''Manualul vanatorului'', al prietenului sau Cornescu. Rezultatul a fost ''Pseudokynegetikos''.
Cap I : Cuprinde celebra descriere a Baraganului, urmata de un fragment din Taran Bulba, in care Gogol descria stepa.

''Si eu am crescut pe campul Baraganului.Am vazut cardurile de dropii la pas marunt acele seturi fara margini prin care aerul rasfirat in unde diaforme subt arsita soarelui de vara, oglindeste ierburile si balariile din departare si le preface, dinaintea privirii fermecate in cetati cu mii de minerale, in palate cu mii de incantari.

M-am uitat pe raposatul Caraiman, veselul si priceputul staroste al vanatorilor tamadaeni.''Cap II : Odobescu povesteste imprejurarile in care l-a cunoscut pe Alecsandri la Balta Alba si ispravi cinegetice din copilarie.Urmeaza apoi aluzii la viata politica a tarii.Cap III : Ofera cititorului povestea despre vulpea breaca (fara coada) scrisa intr-o frumoasa limba romaneasca.