Pshiologie sociala - comportament electoral

Trimis la data: 2002-10-09 Materia: Psihologie Nivel: Liceu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 13
Autor: Cristian M. Dimensiune: 17kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Studiul comportamentului electoral este unul dintre domeniile sociologiei căruia i-au fost dedicate numeroase cercetări şi analize in ultimele decenii. Dreptul de a vota este un drept fundamental, iar întregul edificiu al democraţiei se bazează pe posibilitatea exercitării acestui drept. În încercarea de a stabilii care sunt factorii care influenţează opţiunea politică mai mulţi cercetători francezi au efectuat un ansamblu de studii, care s-au desfăşurat pe parcursul a zece ani, asupra electoratului francez. Analiza datelor culese cu acest prilej au condus la concluzia că există o dependenţă strânsă intre apartenenţa la o anumită clasă socială, deţinerea unui patrimoniu, religie şi opţiunea politică.

Comportamentul electoral poate fi asociat, in termenii probabilistici, unui sistem organizat de reprezentări, atitudini şi norme. Sistemul include in primul rând percepţia asupra universului politic dar nu se reduce numai la aceasta, cuprinzând un model de reprezentări ale câmpului social, al convingerilor şi sentimentelor relative la ce înseamnă legitimitatea şi nelegitimitatea reprezentanţilor aleşi.

Guy Michelat şi Michel Simon au elaborat două modele ale acestui sistem simbolic. Primul este structurat in jurul religiei şi pune accentul pe valorile familiei, căminului şi muncii, patrimoniu simbolic şi material fără de care individul nu îşi concepe existenţa. Acest sistem de valorizare şi reprezentare este caracteristic in general celor care votează cu partidele de dreapta. Al doilea model este structurat in jurul clasei sociale, a antagonismelor şi solidarităţii in cadrul acesteia. Experienţa realităţilor sociale şi economice şi felul in care ele condiţionează existenţa şi soarta familiei sale şi a celor care trăiesc in acelaşi mediu, reprezintă referinţa cea mai utilizată. Acest ansamblu de semnificaţii este adeseori asociat cu un vot acordat partidelor de stânga.

Geneza acestor doua sisteme este diferită. Primul model este legat de rolul dominant pe care l-a avut timp de multe secole biserica catolică in rolul ei de organizatoare a societăţii. Al doilea este legat de istoria stângii politice şi de sindicate şi, pe termen lung, de mişcarea muncitorească născută odată cu Revoluţia franceză. Oricare dintre cele două sistemele nu devin insă factori socio-istorici reali decât in măsura in care ele sunt primite şi acceptate de către indivizi concreţi. Codurile simbolice ale sistemele sunt transmise prin intermediul familiei, şcolii, bisericii sau altor organizaţii, in timpul copilăriei şi adolescenţei ceea ce explică intensitatea afectivă cu care sunt acceptate. Dar nu trebuie subestimată impactul pe care îl pot avea condiţiile de desfăşurare ale vieţii adulte, raporturile succesive ale individului cu ceilalţi, factorii economici care ii caracterizează existenţa.

De aici se poate concluziona că individul aparţine mai multor grupuri in acelaşi timp şi de aceea analiza trebuia să evalueze efectul combinat al acestei apartenenţe multiple. Pe de altă parte, apartenenţa la un grup este graduală. Persoana poate fi mai mult sau mai puţin catolică sau poate aparţine de mai mult sau mai puţin timp unei anume clase sociale. Se poate face ipoteza că cu cât gradul de integrare intr-un grup este mai mare cu atât creşte participarea la sistemul de simboluri care caracterizează acel grup. Grupul este mai mult decât un agregat statistic, este un ansamblu real in care indivizii interacţionează unii cu alţii, trăiesc experienţe asemănătoare, primesc, modifică şi transmit elementele unei culturi specifice. In consecinţă determinarea poziţiei unui individ in cadrul grupului prin intermediul unei scări de indicatori de apartenenţă este importantă pentru determinarea coordonatelor comportamentului individual.

Apartenenţa la comunitatea religioasă şi influenţa acestui fapt asupra comportamentului electoral este o problemă delicată ţinând cont de dificultatea practică a stabilirii intensităţii sentimentului religios la nivel de individ. Universul religios francez a cunoscut in ultima jumătate de secol transformări semnificative. Apariţia clerului de stânga, reducerea importantă a numărului practicanţilor efectivi, mai ales in rândul tinerilor , apariţia unor noi secte au determinat o modificare a rolului bisericii in societate şi a legăturii care există intre nivelul de integrare religioasă şi opţiunea politică.

Dacă considerăm ca integrarea religioasă însemnă in primul rând participarea in mod regulat la slujbele religioase lucrurile nu s-au modificat in ultimul secol. Conform studiile efectuat 75% din cei declaraţi practicanţi regulaţi (cei care asistă la majoritatea slujbelor religioase) votează pentru partidele de dreapta, iar dintre cei consideraţi practicanţi iregulari (care asistă la mai puţin de jumătate din slujbelor religioase) se îndreaptă in proporţie de 54% spre aceleaşi partide.

Considerând că acest criteriu nu este destul de semnificativ pentru a arăta gradul de integrare religioasă, ţinând cont schimbările care au loc in ultimii ani, specialiştii au căutat alte modalităţi de stabilire a măsurii in care un individ poate considerat religios sau nu. In cadrul unei cercetări desfăşurate cu ocazia alegerilor prezidenţiale din 1988, s-a încercat stabilirea poziţiei subiecţilor faţă de patru chestiuni fundamentale ale religiei.

Intr-o primă etapă, s-a construit o scară de baza unui ansamblu de credinţe semnificative pentru catolicism (credinţa in existenţa diavolului, raiului şi iadului, sfintei treimi, judecăţii de apoi, prezenţa reală a lui Isus in cadrul euharisiei ). 90% din cei plasaţi la nivelul cel mai înalt al scării credinţei sunt practicanţi cu regularitate(37%) sau iregulari(53%). La nivelul cel mai de jos al scării se găsesc 1% practicanţi cu regularitate, 19% practicanţi iregulari, 26% nepracticanţi şi 47% atei.

Stiri
  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.