Psihologie eclativa - dialectica

Trimis la data: 2004-06-26
Materia: Psihologie
Nivel: Liceu
Pagini: 52
Nota: 9.99 / 10
Downloads: 19
Autor: Iulian Toader
Dimensiune: 71kb
Voturi: 110
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Personalitatea de grup e o sintagmă frumoasă dar tristă pentru că ea suscită fără să convingă interesul general. Impedimentul a devenit (raliat) cu timpul atu. Bourdeau afirmă că-n evoluţia societăţii Habitus-ul reflectă principiul transformării raporturilor de forţe în raporturi de semnificaţie (legitime). Voinţa socială - pentru Ferdinand Tonnies - se explică prin Gemeinschaft - Comunitatea (Voinţa Organică - Fiecare apare de la Sine) şi Gesselschaft - Societatea (Voinţa Reflexivă - Fiecare se afirmă pentru Sine).
AVAN - LIMINARII

Personalitatea de grup e o sintagmă frumoasă dar tristă pentru că ea suscită fără să convingă interesul general. Impedimentul a devenit (raliat) cu timpul atu.
Bourdeau afirmă că-n evoluţia societăţii Habitus-ul reflectă principiul transformării raporturilor de forţe în raporturi de semnificaţie (legitime).
Voinţa socială - pentru Ferdinand Tonnies - se explică prin Gemeinschaft - Comunitatea (Voinţa Organică - Fiecare apare de la Sine) şi Gesselschaft - Societatea (Voinţa Reflexivă - Fiecare se afirmă pentru Sine).
A defini societatea ca un ansamblu de sisteme de relaţii impune - după Alain Touraine - excluderea posibilităţii ca ea să fie considerată produs al unei idei / intenţii / valori. Panteismul stipulează un Dumnezeu meta-scient iar deismul promovează raţiunea meta-ectenică. Pavel - constata Jean Delumeau - este apostolul păgânilor. Cu el începe prin renunţarea la postul negru elenizarea creştinismului sau procesul de afiliere a credinţei la gândire.
Spiritul uman se simte - după Bacon - ameninţat de :
idolii tribului (opiniile preconcepute şi iluziile simţurilor)
idolii peşterii (factorii personali)
idolii forului (definiţiile şi explicaţiile favorabile expresiilor improprii şi controverselor sterile)
idolii teatrului
Raporturile sociale - crede Wiese - se cer investite în relaţii inter-umane (unire / cooperare / emulaţie) şi complexe (masa / grupul / colectivitatea abstractă / instituţiile cu rol coeziv). Formele de socializare sunt funcţie de raportul valoric instituit între normele prototip şi cele de natură ercitivă :
pozitivă / concordantă
pozitivă / discordantă
negativă / concordantă
negativă / discordantă
Instituţiile Totale - constată Goffman - sunt medii de viaţă ce impun subiectului un mod de existenţă auster (armata) / penitent (puşcăria).
Moreno - influenţat de Bergson şi Freud - afirma că spontaneitatea / creativitatea reflectă sursa relaţiilor dintre indivizi. Modelul comportamental are rol identitar pentru subiect însă provoacă acestuia frustrare deoarece nu i se acordă licit formede exprimare a atracţiilor / repulsiilor. Copiii din medii eterogene stabilesc mai uşor raporturi alogene cu ceilalţi minori decât o fac adulţii între ei.
Müllman distingea 3 etape în constituirea sectei :
ivirea unui profet (liderul de opinie)
formarea grupului (mediul de recrutare / validare a conceptelor actant)
adeziunea populaţiei (colportarea şi defensa ideilor)
Un rol important în proliferarea sectelor îl are criza sistemului de valori. Fenomenele Seekers (trans-ectenicul) şi Zombi (gnoseo-pareza) sunt specifice psihologiei sectei. Adeziunea la sectă este facultativă dar în principiu ireversibilă. Viziunea proprie asupra lumii derivă dintr-un sistem religios anvergural. Primul sectant a fost însuşi Adam. Secta individualizată prin caracterul disident şi societatea se presupun pentru a se condamna reciproc.
Inter-acţiunile umane - observă Winch - revendică modelul cultural / normativ pentru a facilita traducerea exclusiv prin idei / limbaj a relaţiilor sociale.
Neo-retorica se impune printr-un discurs juridic / persuasiv / epidictic (valorile care fac sau invocă subiectul asertiv sunt admise de emiţător şi receptor).
Legile psiho-lingvistice - după Zipf - articulează influenţa socială :
numărul cuvintelor ce se întâlnesc cu o anumită frecvenţă este invers proporţional pătratului acestei frecvenţe
frecvenţa unui cuvânt este invers proporţională rangului său în ierarhia frecvenţei verbale
cuvintele cele mai frecvente sunt cele mai scurte
numărul de semnificaţii ale unui cuvânt se leagă printr-un raport constant de frecvenţa sa
Identitatea - crede Lipiansky - oscilează inefemer între alteritatea radicală şi similaritatea totală. Modelul deductiv-nomologic atestă cum unele noţiuni uşor de apropiat nu totdeauna pot fi privite împreună.
C1 C2 C3 . . . Ck (condiţiile antecedente)
Explanans
L1 L2 L3 . . . Lr (legi generale)
E (concluzia şi descrierea fenomenului explicat) - Explanandum
Explicaţiile se validează contingental :
non-ştiinţifice (subiective)
pre-ştiinţifice (reducerea la familiar) (analogia) (eliptoide)
nomologice (legea e unul din termenii explicaţiei şi nu explicaţia însăşi)
etionome (premisele unui raţionament nu sunt cauze ale unei concluzii)
teleologice (condiţionarea nu mai e antecedentă ci postcedentă)
genetice (fazele succesiunii)
didactice
Argumentele privesc afabil raţionamentul demonstrativ (premise adevărate via deducţie) / dialectic (premise probabile via inducţie) / eristic (premise extra-realistice).
Retorica privită ca antiteză a dialecticii depăşeşte şi apare din conflictul ideologic. Inferenţele inductive (fizica şi chimia) se autentifică prin cele deductive (matematica şi logica). Intuiţia e un raţionament cu premise inconştiente. Deducţia face diferenţa între exemplu şi ilustrare (atuul / confirmarea argumentului).
Caracterizăm laconic pe celălalt dar protestăm energic atunci când suntem asimilaţi circumstanţelor favorabile unui verdict lapidar remis de Alter la adresa propriei noastre persoane.
Neutralitatea axiologică - remarca Weber - impune ca sociologia să renunţe la judecăţile de valoare. Legile sunt vectorul acţiunii conştiente / deciziei formale / deliberate. Prin urmare ele acceptă facil ameliorarea ori substituţia în raport cu tradiţiile şi moravurile societăţii. Normele care nu se confundă cu opinia comună sunt raţionale iar moravurile meta-raţionale. Instituţionalizarea şi ritualizarea normelor sefac prin interiorizare / stabilirea unui sistem de sancţiuni.
Procesele anomice califică - după Szczepanski - entropia unui sistem social.
Taxonomia Hobhouse priveşte epivoluţia umanităţii :
gândirea articulată / societatea pre-literară
proto-ştiinţa / Orientul
reflecţia / Orientul
gândirea sistematică şi critică / Grecia
gândirea ştiinţifică modernă / detenta - sec. XVII
Producerea / difuzarea / acceptarea / exploatarea / consecinţele inovaţiei reflectă şi gestionează descoperiri ce privesc - pătrunzător - experienţa individului raportată la memoria sintală.
Gnoso-taxia Spengler interesează cultura antică (obiectul solitar) / occidentală (infinitul 3-dimensional) / arabă (peştera sau bolta) / egipteană (labirintul) / chineză (natura) / rusească (infinitul).
Omenirea la Răspântie a realizat că Eul nu operează niciodată direct asupra realităţii, ci - constată Mesarović & Pestel - prin intermediul unui model mintal în absenţa căruia acţionează doar tropismele şi instinctele.
Factorii biologici sau psihologici care intervin în declanşarea sau gestionarea comportamentului sunt produsul unui mediu care a modelat individul. Subiectul seenunţă prin Genotip dar se traduce sau investeşte
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.