Psihologismul european

Aceste diferente explica atat originalitatea creatiilor fiecarui popor, cat si modul original in care se preiau si se imprumuta reciproc valorile materiale si spirituale intre popoarele lumii. Exemplu: in arhitectura, coloana dorica a grecilor, poate fi considerata ca o preluare a coloanei asiriene.Socialul, deci, nu poate fi satisfacator definit prin simpla descriere a unor fapte si comportamente sociale, ci prin ceea ce se gaseste dincolo de acestea, adica prin explorarea analitica a motivatiilor. Sub raportul motivatiilor, Gustave Le Bon distinge intre motivatii individuale si colective, insistand asupra distorsionarii motivatiei individuale sub influenta comportamentului colectiv al multimilor.

"In anumite imprejurari, o aglomerare de oameni capata caractere noi, foarte diferite de ale indivizilor care compun aceasta aglomeratie; se formeaza un suflet colectiv tranzitoriu, dar prezentand caracteristici clare, distincte".In lucrarea "Psihologia multimilor", devenita clasica in domeniu, din care am citat anterior, G. Le Bon prezinta urmatoarele legi care inrauresc geneza si evolutia acestui "suflet al multimii":
prevalenta fenomenului de simpatie (etim: siun = in acelasi timp; phatos = simtire) in relatiile indivizilor aflati in multime.

Contagiunea, ca rezultat al propagarii imitative a unor cuvinte, gesturi sau atitudini explica reactiile imprevizibile ale individului in multime. Exemplu: panica. propagarea reactiilor individuale se materializeaza in multiplicare prin cresterea exponentiala atat ca arie, cat si ca pondere a continutului reactiei individuale.
diminuarea elementului intelectual in favoarea elementului afectiv si instinctiv. Exemplu: in multime, chiar un individ rational si ponderat, cu spirit critic, devine credul. Multimile sunt credule, de aceea pot fi mai usor manipulate.

absorbtia individului in mase prin pronuntata depersonalizare a acestuia.In raport cu societatea, multimea este un fenomen primitiv, presocial, originea sa fiind "ancestrala". Totusi, omenirea a intrat, in prezent, intr-o adevarata "era a multimilor". "Desi multimile au jucat intotdeauna un rol important in istorie, niciodata rolul lor nu a fost atat de remarcabil ca astazi. Actele inconstiente ale multimilor, care se substituie activitatii constiente a indivizilor, reprezinta una din caracteristicile actuale" [1].

Ca si pana acum, si de acum incolo multimile sunt acelea care vor contribui la "distrugerea civilizatiilor imbatranite" [2].
Pentru a nu-si risipi potentialul actional multimile apeleaza intotdeauna la un conducator (meneur) care "insufla credinta si da coeziune multimilor" [3] prin repetitie si contagiune. "Lucrul afirmat ajunge, prin repetitie sa se fixeze in minte, sfarsind a fi acceptat ca adevar demonstrat" [4].