Raporturile Moldovei cu Ungaria si Polonia

Trimis la data: 2006-09-12
Materia: Istorie
Nivel: Facultate
Pagini: 3
Nota: 7.31 / 10
Downloads: 8
Autor: Isabela
Dimensiune: 9kb
Voturi: 2
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Evolutia Moldovei pe parcursul secolelor XIV-XVI a fost puternic influentata de Ungaria, stat care a incercat tot timpul sa-si extinda dominatia atat la sud de Carpati, cat si la est de Carpati, si de Polonia, care a devenit o mare putere in zona rasariteana a Europei.Primele contacte ale Moldovei cu Ungaria apar in timpul domniei lui Dragos, care a desclalecat din Maramures. In anul 1350, coroana Maghiara intemeiaza la est de Carpati o marca de granita – Moldova Mica – sub conducerea lui Dragos. Aceasta marca avea capitala la Baia. Acest stat nu era insa organizat pe deplin.
Spre mijlocul secolului al XIV-lea, Bogdan se opune incercarilor de organizare a comitatului de catre regalitatea maghiara si inlaturarii voievodatului maramuresan autohton romanesc. Documentele regale il pomenesc cu calificativul de , semn al rezistentei romanesti fata de politica maghiara de anulare a vechilor libertati.

Ascensiunea Dragosestilor si atribuirea marcii moldovene acestora impiedicau libertatea de miscare si comunicare cu teritoriile din afara Carpatilor, mai ferite de imixtiunile politicii regatului ungar. In aceste conditii, are loc o rascoala impotriva Dragosestilor, in 1359.

La ea particicpa si Bogdan, voievodul Maramuresului, care pleaca spre Moldova, incercand s-o scoata de sub controlul coroanei maghiare. Bogdan ii inlatura pe urmasii lui Dragos, Sas si Balc, cu ajutorul boierimii locale, iar apoi intemeiaza o noua stapanire.

Regalitatea maghiara, ca si in cazul Tarii Romanesti, aspirand la dominatia Moldovei, reactioneaza prin campanii militare, fara ca ele sa fie incununate de succes. Moldova este recunoscuta de coroana maghiara, intre anii 1374-1375. In vremea lui Petru I Musat (1375-1391), urmasul lui Latcu, statul moldovean isi consolideaza pozitia politica in raport cu Ungaria si cu Polonia.

Acesta ii acorda in 1388 un imprumut pe trei ani de 3000 de franci francesti regelui polon, Polonia punand drept gaj Pocutia si Haliciul. Tot in timpul lui Petru I Musat se infiinteaza Mitropolia (1386/1387), institutie care va contribui la intaririea puterii centrale. Intemeierea Mitropoliei a insemnat si recunoasterea de catre Polonia a autonomiei politice si bisericesti.

Inscaunarea lui Alexandru cel Bun (1400-1432) a coincis cu un momente de incordare a relatiilor dintre regele Poloniei si Ungariei, intre care exista , pentru dominatia rasaritului Europei si gurilor Dunarii, o rivalitate mai veche. Aflandu-se intre doua puteri rivale, Polonia si Ungaria, Alexandru cel Bun a inteles ca trebuie sa se apropie de Polonia, din mai multe motive: exista o traditite a bunelor relatii din timpul predecesorilor sai, Petru I si Roman I; prin Moldova treceau drumurile comerciale de la Liov si Cracovia spre porturile dunarene si maritime, comertul de tranzit aducand insemnate venituri vamale Moldovei.

In anul 1402, Alexandru cel Bun a incheiat o intelegere cu Vladislav Iagello, recunoascandu-i suzeranitatea, reinnoita de mai multe ori (1404. 1407, 1411 si 1415), fara a fi stirbita autonomia statului. Privilegiul comercial acordat negustorilor din Liov, in 1408, presupunea existenta unei stranse colaborari politice intre doua tari. In bune raporturi a ajuns Alexandru cel Bun su cu Vitold, marele cneaz al Lituania.

Pe baza tratatelor incheiate, Alexandru cel Bun i-a trimis in anul 1410, ajutor armat regelui Poloniei, usurandu-i biruinta de la Grünwald, impotriva cavalerilor teutoni, sprijiniti de regele Ungariei.

Cum neintelegerile polono-maghiare s-au intensificat, tratatul incheiat la Roman, in 1411, intre Alexandru cel Bun si Vladislav Iagello prevedea apararea comuna impotriva Ungariei. Sigismund de Luxemburg a incheiat in 1413, la Lublau, un tratat cu regel Poloniei, care prevedea o actiune comuna impotriva otomanilor, la care trebuia sa participe si Alexandru cel Bun. In cazul unui refuz, Moldova urma sa fie impartita intre cele doua mari puteri.

In 1414, Alexandru i-a sprijinit din nou pe polonezi, impotriva teutonilor, precum si in 1422, la Marienburg, unde calaraetii Moldoveni s-au acoperit de glorie. El urmarea, prin alianta cu Polonia, sa anihileze planurile expansioniste ale regelui Sigismund, dar si ale turcilor. Acestia din urma, in anul 1420, dupa ce l-au infrant pe domnul Tarii Romanesti, s-au indreptat spre Moldova. Alexandru cel Bun a cerut in zadar ajutor Poloniei. In cele din urma atacul a fost respins cu forte proprii.

In anul 1429 are loc Congresul de la Luck unde Sigismund de Luxemburg ii cere lui Vladislav Iagello sa aplice clauza din tratat, iar un an mai traziu, Molodva aliata cu Lituania lupta impotriva Poloniei. Aliatii sunt insa infranti, iar in 1432 Alexandru cel Bun moare, fiind inmormantat la Manastirea Bistrita.
In timpul lui Stefan cel Mare, politica externa se desfasoara in directa legatura cu raportul de forte dintre marile Puteri, dar si cu telurile pe care si le-a propus de la inceput domnia.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.