Raspunsurile marelui psiholog la problemele iinvatamantului - Jean Piaget

Trimis la data: 2002-06-09
Materia: Psihologie
Nivel: Liceu
Pagini: 3
Nota: 8.59 / 10
Downloads: 5109
Autor: Otilia Oprea
Dimensiune: 11kb
Voturi: 316
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
As vrea sa incep prin a mentiona ca acest prim studiu,datat in 1935, reprezinta o munca de pionierat,as spune chiar “munca” de pionierat in ceea ce priveste corelarea dintre experimentele empirice si descoperirile genetice din acea perioada.Aceasta lucrare a lui Jean Piaget a adus o contributie semnificati-va la inradacinarea pedagogiei ca stiinta de sine statatoare prin simplul fapt ca se axeaza pe o baza experimentala solida,spre deosebire de cele anterioare.
Psihologie ]i pedagogie

R[spunsurile marelui psiholog la problemele @nv[[m`ntului

Jean Piaget

Evoluia pedagogiei.

A] vrea s[ @ncep prin a meniona ca acest prim studiu,datat @n 1935,
reprezint[ o munc[ de pionierat,a] spune chiar "munca" de pionierat @n
ceea ce prive]te corelarea dintre experimentele empirice ]i
descoperirile genetice din acea perioad[.Aceast[ lucrare a lui Jean
Piaget a adus o contribuie semnificati-v[ la @nr[d[cinarea pedagogiei
ca ]tiin[ de sine st[t[toare prin simplul fapt c[ se axeaz[ pe o baz[
experimental[ solid[,spre deosebire de cele anterioare.

Al doilea studiu,mult avansat primului,merit[ analizat mai @ndeaproape
nu numai datorit[ faptului c[ dep[]e]te aproape @n orice privin[
problemele abordate @n studiul din 1935 ci pentru c[ pune sub semnul
@ntreb[rii pedagogia actual[ at`t din punct de vedere al metodelor,c`t
]i din cel al programelor.

#n zilele noastre ca ]i @n 1965 nu trebuie tratat[ cu indiferen[
disproporionalitatea dintre imensitatea eforturilor depuse ]i absena
unei re@noiri fundamentale a metodelor,a problemelor ]i chiar a
modului de a pune probleme-le,a pedagogiei @n ansamblul ei ca
disciplin[ c[l[uzitoare.Nici @n prezent,]i mai ales @n Rom`nia,unde
importana pedagogiei a fost oarecum subestimat[ p`n[ acum,nu ]tim mai
mult ca @n 1965 @n leg[tur[ cu ceea ce se p[streaz[ dup[ cinci,zece
sau dou[zeci de ani la reprezentani ai diferitelor p[turi sociale ale
populaiei,din ansamblul cuno]tinelor dob`ndite @n scoala
general[.#ntr-un fel deinem unele rezultate,dar
pariale,indirecte,cum ar fi acelea pe care ni le furnizeaz[ examenele
de capacitate ]i de admitere @n facultate,de]i acesta din urm[ este ]i
mai ambiguu,deoarece se bazeaz[ pe cunostine dintr-un singur
domeniu,maxim dou[ ]i nu verific[ cultura general[ a elevului @n
ansamblu.Nu se ]tie nimic exect,de pild[,despre cuno]tinele de
geografie sau de istorie,care r[m`n @n capul unui [ran de treizeci de
ani,sau despre cuno]tinele de chimie,de fizic[ ]i chiar de geometrie
achiziionate @n liceu,pe care le p[streaz[ un avocat.

Una din multitudinea de dileme care b`ntuie ]i ast[zi @nv[[m`ntul se
refer[ la faptul c[ memorarea cuno]tinelor nu are leg[tur[ cu cultura
achiziio-nat[.Cu leg[tur[ la acest[ dilem[ Piaget a pus urm[toarea
@ntrebare: "dar cum am putea oare s[ evalu[m aceast[ cultur[,dac[ nu
vrem s[ ne limit[m la judec[i extrem de globale ]i de
subiective?".Aceast[ @ntrebare deschide calea pentru o multitudine de
abord[ri ]i interpret[ri;cultura care contez[ la un individ oarecare
este mereu aceea care rezult[ din preg[tirea propiu-zis ]colar[,de]i
au fost uitate am[nuntele conform cerinelor examenului final,sau este
cea pe care ]coala a reu]it s-o dezvolte @n virtutea unor incit[ri sau
interese provocate independent de ceea ce p[rea esenial @n a]a zisa
preg[tire de baz[?

#n acest context educatorul este pus @n situaia de a da sfaturi
asupra unor subiecte at`t de importante,sprijinindu-se nu pe o
]tiint[,cum ar fi dealtfel normal, ci pe consideraii de bun sim,fapt
@ntru-totul subiectiv.

O alt[ problem[ @nt`lnit[ ]i @n aceast[ carte,de o actualitate
cov[r]itoare este promovarea de @nv[[minte lipsite @n mod evident de
orice valoare formativ[ ]i pe care continu[m s[ le impunem f[r[ a ]ti
dac[ ele ating sau nu scopul utilitar care le este atribuit.Este clar
ca studierea limbilor moarte are o valoare formativ[,]i are o
multitudine de semnificaii,de]i nu-mi vine @n minte dec`t o
semnificaie raional[.Dar problema este c[ nu cunoa]tem deloc @n mod
cert, c[ o predare specializat[ a acestora favorizeaz[ aceast[
@nv[are,r[m`ne indiferen-t[ sau devine d[un[toare.

Cu toate acestea pentru a aprecia randamentul metodelor ]colare,nu
dispunem dec`t de rezultatele examenelor de absolvire a ]colii ]i,@n
parte,ale unor examene de concurs.#n acest caz avem de-a face cu o
"petitio principaii " ]i cu un cerc vicios pe care ni-l explic[ Piaget
mai jos.

"O petititio principali,@n primul r`nd,deoarece se postuleaz[ c[
reu]ita la la examene constituie o garanie a unei @nsu]iri trainice a
cuno]tinelor,@n timp ce problema,de loc rezolvat[,const[ dimpotriv[
@n a stabili ce se p[streaz[ dup[ c`iva ani din cuno]tinele testate
cu ajutorul examenelor ]i ce anume se menine independent de
am[nuntele cuno]tinelor disp[rute."

Acest cerc vicios este creat de pretenia,absurd[ a] putea spune,prin
care apreciem valoarea @nv[[m`ntului ]colar pe baza reu]itei la
examenele de absolvire,@n timp ce de fapt o bun[ parte a muncii
]colare este influenat[ de perspectiva acestor examene ]i,dup[
p[rerea unor speciali]ti competenti, aceas-t[ munca este chiar @n mod
grav deformat[ de preocuparea menionat[,care a devenit dominant[.

Foarte important @n evoluia @nv[[m`ntului,]i @n acela]i timp
trist,este faptul c[ profesorul nu este considerat de c[tre altii ]i -
ceea ce este mai grav - el @n]u]i nu se consider[,@n general un
specialist din dublul punct de vedere al tehnicilor ]i al creaiei
]tiinifice,ci e privit doar ca un simplu transmi[tor de cuno-]tine
aflate la @ndem`na oricui.Cu alte cuvinte,se consider[ c[ un bun
profesor d[ ceea ce se a]teapt[ de la el,dac[ posed[ o cultur[
general[ elementar[ ]i c`teva reete @nv[ate care-i permit s-o
transpun[ @n mintea elevilor.

#n felul acesta,se uit[,pur ]i simplu,faptul c[ @nv[[m`ntul @n toate
formele, ridic[ trei probleme centrale,ale c[ror soluii nu sunt nici
pe departe cunoscute.}i ne putem @ntreba @n continuare cum vor fi ele
rezolvate altfel dec`t cu colabora-rea profesorilor sau a unei p[ri
dintre ace]tia:

1.Care este scopul acestui @nv[[m`nt?Acumularea de cuno]tine utile?
(dar utile @n ce sens?) A @nv[a s[ @nvei? A @nv[a s[ inovezi,s[
produci noul @ntr-un domeniu oarecare,@n m[sura @n care-l cuno]ti? A
@nv[a s[ controlezi,s[ verifici sau doar s[ repei? etc.

2.Aceste scopuri fiind alese (dar de c[tre cine,sau cu consim[m`ntul
cui?) r[m`ne apoi s[ determin[m care sunt domeniile (sau elementele
acestor domenii) necesare,indiferente sau contraindicate pentru
atingerea acestor scopuri:domenii de cultur[,domenii de raionare
(g`ndire?) ]i mai ales (ceea ce lipse]te dintr-un num[r mare de
programe),domenii de experimentare,care formeaz[ aptitudinile pentru
descoperire ]i control activ?

3.Dup[ alegerea acestor ramuri r[m`ne @n sf`r]it s[ cunoa]tem
suficient legile dezvolt[rii mintale pentru a g[si metodele cele mai
adecvate tipului de formare educativ[ dorit[.

De]i,ca rom`ni,ne putem m`ndri cu o program[ ]colar[ preuniversitar[
foarte bun[,ce s-a concretizat @n obinerea de rezultate bune ]i
foarte bune at`t pe plan naional c`t ]i mai ales pe plan
internaional,nu putem spune acela]i lucru si despre @nv[[m`ntul
universitar.Una din problemele care a dus la aceast[ situaie o
reprezint[ poziia corpului profesoral @n raport cu cercetarea ]i a
obstacolelor sociale care-i impiedic[ pe profesori s[ se ocupe cu
aceast[ cercetare a cuno]tinelor elementare ]i nu numai.

Un obstacol major const[ @n faptul c[,ignor`nd complexitatea acestor
probleme,publicul nu ]tie (]i p`n[ la urm[ publicul cuprinde anumite
autorit[i ]colare ]i chiar un num[r apreciabil de profesori) c[
pedagogia este,@ntre altele,o ]tiin[ ]i @nc[ una foarte grea,dat[
fiind complexitatea factorilor aflai @n joc.

De la bun inceput trebuie s[ @nelegem c[ societatea este cea care
fixeaz[ telurile educaiei pe care o ofer[ generaiilor
tinere,fix`ndu-le mai @nt`i spontan prin constr`ngerile limbajului,ale
obiceiurilor,ale opiniei publice,ale familiei,adic[ prin numeroase
forme de aciune colectiv[,prin intermediul c[rora societatea se
p[straz[ ]i se transform[,model`nd fiecare generaie nou[ dup[ mulajul
static sau mobil al celor precedente.

Cu toate c[ programele ]i metodele didactice sunt impuse de stat,fie
c[ sunt l[sate la iniiativa profesorilor,este c`t se poate de limpede
c[ nu putem trage nici o concluzie @ntemeiat[ asupra randamentului lor
efectiv sau asupra multiplelor efecte neprev[zute pe care ele le pot
avea asupra form[rii generale a indivizilor,far[ un studiu sistematic
dispun`nd de toate mijloacele de control at`t de bogate pe care le-au
elaborat statica moderna.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.