Razboiul pentru intregirea neamului romanesc

Trimis la data: 0000-00-00
Materia: Istorie
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 3
Nota: 7.06 / 10
Downloads: 4895
Autor: Ioan Dumitrescu
Dimensiune: 6kb
Voturi: 218
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
După 1878, s-a manifestat o răceală în raporturile româno-ruse, datorită că România a fost silită să renunţe la judeţele basarabene şi Rusia s-a amestecat în trasarea graniţei sud-estice dintre ţara noastră şi Bulgaria, continuând să insiste, însă fără succes, pentru acordarea drepturilor de trecere a trupelor ei prin Dobrogea. De aceea Guvernul român a luat, în ultimul deceniu al sec. XIX, măsura de a construi fortificaţiile din jurul capitalei şi linia fortificată din sudul Moldovei.
Razboiul pentru întregirea neamului românesc

Recunoasterea independentei României de catre marile puteri a dat
posibilitatea tarii noastre sa se manifeste mult mai activ pe plan
international, în comparatie cu perioade precedenta.

Dupa 1878, s-a manifestat o raceala în raporturile româno-ruse,
datorita ca România a fost silita sa renunte la judetele basarabene si
Rusia s-a amestecat în trasarea granitei sud-estice dintre tara
noastra si Bulgaria, continuând sa insiste, însa fara succes, pentru
acordarea drepturilor de trecere a trupelor ei prin Dobrogea. De aceea
Guvernul român a luat, în ultimul deceniu al sec. XIX, masura de a
construi fortificatiile din jurul capitalei si linia fortificata din
sudul Moldovei. Din acelasi motiv România adera la Tripla Alianta, un
bloc politico-militar care cuprindea Germania, Austro-Ungaria si
Italia.

Situatia politica din Balcani s-a înrautatit mult în anii 1912-1913,
cu prilejul celor doua razboaie balcanice, în care s-a amestecat
Austro-Ungaria. Dupa primul razboi balcanic, aceasta interventie a
complicat relatiile dintre învingatorii Imperiului Otoman si Bulgaria,
care, la îndemnul statului dualist, si-a atacat prin surprindere
fostii aliati, Serbia si Grecia. În aceasta situatie Anglia si alte
state vest-europene au cerut României sa participe la cel de-al doilea
razboi balcanic, împotriva agresorului (iunie-iulie 1913). Armata
româna a trecut la sud de Dunare si fara sa întâmpine rezistenta, a
ajuns la 20 km de Sofia, când s-au încheiat ostilitatile. Tratatul de
pace s-a încheiat la Bucuresti la 28 iulie 1913. România obtinea
tinutul de la hotarul sudic al Dobrogei, la aceasta adaugându-se
libertatea scolara si religioasa pentru românii din Peninsula
Balcanica. Urmarea a fost apropierea României de Franta, Rusia si
Anglia, care faceau parte din alta grupare politico-militara, numita
Antanta.

Austro-Ungaria a fost dezamagita de rezultatul celui de-al doilea
razboi balcanic. Succesele obtinute împotriva Bulgariei au reprezentat
pentru Austro-Ungaria o înfrângere indirecta. Ea a urmarit zdrobirea
Serbiei si era în cautarea unui motiv pentru a trece la fapte.

Pretextul a fost asasinarea printului mostenitor al Austro-Ungariei la
Sarajevo, în Bosnia, la mijlocul lui iunie 1914. Conflictul s-a extins
imediat fiindca a implicat cele doua aliante politico-militare,
Puterile Centrale si Antanta.

Germania si Austro-Ungaria au cerut României sa intre imediat în
razboi alaturi de ele, dar România a ramas neutra, deoarece nu
Austro-Ungaria fusese atacata ci ea atacase.

La data de 27 septembrie regele Carol a murit, iar în locul lui a
urcat pe tronul României nepotul sau, Ferdinand. România a ramas
neutra timp de 2 ani (1914-1916).

Succesele Antantei în vara lui 1916 au determinat România sa declare
razboi Austro-Ungariei.

La 4 august 1916, România a semnat tratatul de alianta cu Antanta.
Trupele române au intrat în Transilvania, înaintând pâna în apropiere
de Sighisoara, Sibiu si Hunedoara. La sfârsitul lui august,
germano-bulgarii au obtinut o victorie la Turtucaia, care i-a ajutat
sa patrunda în Cadrilater si dupa aceea în Dobrogea, unde românii i-au
oprit cu greutate. Germanii au continuat presiunea, dar ostasii români
au reusit, timp de o luna, sa respinga repetatele încercari de
strapungere facute de inamic. Trupele rusesti care au fost aduse în
Dobrogea pentru a înlocui unitatile românesti plecate sa întareasca
frontul din Carpati, nu si-au dat silinta sa apere acest teritoriu si
el a fost pierdut.

La începutul lui noiembrie trupele germano-bulgare au înaintat spre
Bucuresti, creând o situatie periculoasa pentru armata româna care
actiona în Oltenia. Armata, regele, parlamentul si guvernul s-au
retras în Moldova pierzând capitala tarii. În anul 1917 armata româna
a primit ajutoare de la englezi, rusi si francezi, constând în:
tunuri, avioane, mitraliere, munitii, grenade, automobile blindate.

Astfel la 11 iulie 1917 ofensiva româneasca a eliberat 30 de sate de
la Marasti. Aceasta victorie i-a determinat pe germani sa atace în
nord, la Marasesti, la 24 iulie 1917. Luptatorii români au respins
timp de 2 saptamâni ofensiva dusmana. La Oituz armata româna, supusa
unor atacuri inamice, a reusit sa le respinga.

În octombrie-noiembrie 1917, Rusia a încheiat un tratat de pace cu
puterile Centrale. Cele doua armate române erau amenintate deoarece
fara ajutorul Rusiei erau încercuite de inamici, care dispuneau de
superioritate numerica. Pentru a evita un dezastru România a încetat
ostilitatile cu Puterile Centrale, încheind un armistitiu la Focsani,
la sfârsitul lui noiembrie 1917.

Semnarea pacii de la Brest-Litovsk, între Rusia Sovietica si Puterile
Centrale, a fost urmata de ocuparea rapida a Ucrainei de trupele
germane si austro-ungare, ceea ce a dovedit ca singura alternativa
ramasa era încheierea unei paci separate. Acest tratat de pace a fost
semnat la Buftea, în martie 1918. La 24 aprilie 1918 a urmat tratatul
de la Bucuresti, prin care tara noastra urma sa renunte la Dobrogea,
la o însemnata zona paduroasa, în care se aflau vârfurile Negoiul,
Caraimanul, Ceahlaul s.a., în favoarea Austro-Ungariei.

Regele Ferdinand a refuzat sa sanctioneze acest tratat, care nu a mai
avut când sa fie aplicat datorita victoriilor obtinute de fortele
aliate tarii noastre pe frontul apusean si în Macedonia. Când o armata
franceza a ajuns la Dunare, armata româna a fost mobilizata pentru a
doua oara la sfârsitul lui octombrie 1918, pentru a elibera pamântul
tarii noastre de invadatori.

SOAICA MIRCEA
CLASA A VIII A A
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.