Realismul si aspectele misticizarii imaginatiei

Trimis la data: 2009-04-09
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 18
Nota: 9.90 / 10
Downloads: 0
Autor: Razvan Munteanu
Dimensiune: 37kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Se poate spune ca simbolismul a fost rasuflarea vie a gindirii medievale. Obiceiul de a vedea toate lucrurile in relatia lor simAZbolica si in raportul lor cu vesnicia a mentinut, in lumea ideilor, o stralucire in culori sterse si o varietate cu limite vagi. Cind funcAZtia simbolizanta fie ca lipseste, fie ca devine pur mecanica, atunci maretul edificiu al dependentelor voite de Dumnezeu devine o ne-cropola. Un idealism sistematic, care stabileste peste tot raporturile dintre lucruri in virtutea insusirii lor generale, considerata ca esenAZtiala, duce lesne la rigiditate si la clasificare sterila, impartirea si subimpartirea notiunilor, efectuata pur deductiv, este astfel comoda.
Fiecare notiune, fiecare idee sta ca o stea pe firmament. Pentru a cunoaste esenta unui lucru, oricare ar fi el, nu intrebam de alcatuirea lui launtrica, nici nu urAZmarim lunga umbra a istoriei din spatele lui, ci ne uitam in sus, spre cer, unde straluceste ca idee.Obiceiul de a prelungi intotdeauna lucrurile cu o linie ajutaAZtoare pina la marginea ideii apare in permanenta in tratarea meAZdievala a oricarui diferend politic, social sau moral. Nici chiar cel mai marunt si mai banal lucru nu poate fi privit altfel decit intr-o corelatie universala.

Asa, de pilda, se isca la Universitatea din Paris o controversa: daca pentru gradul de licentiat e cazul sa se ceara vreo plata, insusi Pierre d'Ailly ia cuvintul, pentru a combate instiAZtuirea platii, impotriva cancelarului Universitatii, in loc ca teza platii sa fie cintarita dupa bazele ei istorice sau sa fie cercetata din punctul de vedere al valabilitatii ei in dreptul pozitiv, expunerea este argumentata cu totul scolastic: pornind de la "radix omnium malorum cupiditas" , d'Ailly enunta o teorema cu trei termeni: ca a cere acest drept este simonie, ca este o lupta impotriva dreptuAZlui natural si al celui divin, ca este erezie .

Pentru a critica anumite fapte licentioase, care degradeaza o anumita procesiune, Dionisie Cartusianul insira tot ce e in legatura cu procesiunile, incepind de la origine: cum se petreceau lucrurile sub legea veche etc. , fara a intra propriu-zis in analiza cazului. Aceasta este cauza care face ca aproape orice demonstratie medievala sa fie atit de obositoare si de dezamagitoare: arata numaidecit spre cer si se pierde din capul locului in cazuri din Scriptura si in generalitati morale.

Idealismul complet sistematizat se manifesta pretutindeni. FieAZcarei forme de viata, fiecarei clase sociale sau meserii ii este cirAZcumscris un ideal religios-moral, dupa care orice om trebuie sa se modeleze, in functie de cerintele meseriei sale, pentru a-l servi cu demnitate pe Dumnezeu . Unii au vrut sa vada ceva din epoca noua, ceva care anunta Reforma, in energia cu care Dionisie CarAZtusianul a pus pe primul plan sfintenia "meseriei" pamintesti. in tratatele sale De vita et regimine nobilium

(Despre viata si rindu-iala nobililor), pe care in cele din urma le-a reunit, pentru prietenul sau Brugman, in doua carti De doctrina et regulis vitae christiano-rum (Despre invatatura si rinduielile vietii crestinilor), a rezervat fiecarei meserii idealul implinirii sanctificatoare a datoriei: episAZcopului, prelatului, arhidiaconului, canonicului, preotului, scolaruAZlui, suveranului, nobilului, cavalerilor, negutatorilor, casatoritilor, vaduvilor, fecioarelor, monahilor .

Dar tocmai in aceasta stricta particularizare a fiecarei stari ca ceva independent se afla un eleAZment autentic medieval, iar expunerea doctrinei datoriei are acel caracter abstract si general, care nu-l introduce pe cititor in domeAZniul real al meseriei respective.
In aceasta reducere a oricarui lucru la general rezida insusirea care, sub numele de tipism, a fost socotita de catre Lamprecht ca fiind prin excelenta caracteristica spiritului medieval. Ea este insa mai degraba o urmare a nevoii de subordonare a spiritului, rezulAZtata din idealismul inradacinat.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.