Realitatea si influenta oamenilor cu putere

Experimentul 1: prima zi fiecare face estimari proprii. Sa presupunem ca personal dupa 3 vizionari ale 10-15-20 cm ma opresc la media 12 cm. Am raspuns standard - reper propriu. A doua zi, impreuna cu alti subiecti estimam cu voce tare. Ceilalti apreciaza miscarea de 3-5 cm a punctului luminos. Estimarile continua mai multe zile. Rezultatul: in urma dialogului interpersonal apare o norma, un reper de grup. Norma corespunde unei scale de referinta sau de evaluare care prin prescriptiile sau interdictiile sale, defineste o marja de comportamente, de atitudini si opinii admise.
Exemplu de norma sociala: punctualitate, respect .

Notiunea de norma implica necesitatea unei impartasiri sociale. Norma nu poate fi decat colectiva.
Mecanismele care stau la baza normei :
1. eliminarea incertitudinii - subiectul fara experienta cauta un cadru de referinta pentru a-si risipi incertitudinea. Estimarile celorlalti sunt pertinente . 2. respectarea tendintei centrale - subiectul incearca se repereze tendinta centrala (media) pentru a elimina estimarile ce difera mult de aceasta.
3. evitarea conflictului - lucrul in grup face sa apara divergente in reactii si estimari, de aceea grupul face concesii si adopta un punct comun (legitimitatea optiunii).

Acesta a fost interesat de descoperirea factorilor care determina aceptarea unei idei in functie de prestigiul autorului. A utilizat discursul lui Thomas Jefferson (SUA) care a afirmat ca "pentru lumea politica o mica rebeliune e uneori binevenita, chiar necesara".
A impartit subiectii in 2 loturi: primului grup i-a precizat ca informatia apartine lui Thomas Jefferson, iar celui de-al doilea grup i-a spus ca afirmatia apartine lui Lenin. Sarcina subiectilor consta in a-si exprima acordul sau dezacordul cu acest citat.

Subiectii care au crezut ca afirmatia apartine lui Jefferson au fost de accord cu acest enunt. Cei care credeau ca Lenin a enuntat-o au dezaprobat. Concluzia: evaluarea opiniei unei personae depinde de prestigiul autorului. Experimental lui Asch privind clasificarea politicienilor. Sunt oferite 2 liste. Una cuprinde 5 calitati (inteligenta, constiinta profesionala, eruditie, cultura, utilitate sociala) iar cealalta 10 profesii (politician, artist, medic, inginer, stomatolog, architect, pictor etc. ).

Subiectii sunt pusi sa ordoneze profesiile in functie de fiecare din cele 5 calitati. Sunt construite 4 grupuri experimentale: grup martor, grupul in care subiectii afla ca politicienii au fost clasati pe locul 1 la toate calitatile, grupul 3 in care subiectii afla ca politicienii au fost clasati printe ultimii, grupul 4 care afla ca politicienii au fost clasati primii pe unele calitati si ultimii pe altele. Sursa de influenta introdusa in acest experiment e opinia pretinsa in clasament.