Relatia dintre fotosinteza si respiratie 1

bsorţia apei se bazeazã pe un fenomen fizic numit osmozã: în principiu, o soluţie mai concentratã absoarbe apã dintr-o soluţie mai diluatã atunci când ele se aflã un perete semipermeabil. În cazul rãdãcinii, cele douã soluţii sunt: sucul vacuolar din celulele epidermice soluţiile din sol. Membrana semipermeabilã este membrana celulelor rizodermei. Apa pãtrunde în celulele vegetale ca şi cum ar fi sputa de o forţã care se numeşte forţa de sucţiune.

Conducerea apei în corpul plantei
La plantele superior organizate, apa este absorbitã de cãtre rãdãcinã prin perişorii absorbanţi. Apa absorbitã este transmisã din celulã în celulã,de la perişorii absorbanţi pânã la vasele lemnoase: fiecare celulã de pe acest traseu are forţã de sucţiune mai mare decât vecina ei dinspre exterior. Plantele subacvatice pot absorbi apa prin toatã suprafaţa corpului. La unele plante absorţia se bazeazã pe micorizã.

Ascensiunea apei prin vasele lemnoase este produsã de douã forţe: presiunea reticularã(este rezultatul activitãţii celulelor rãdãcinii; ele pompeazã activ apa în sus prin vasele lemnoase) şi forţa de sucţiune a frunzelor(se datoreazã transpiraţiei; din cauza pirderii de apã sucul din celulele frunzelor se concentreazã, şi astfel ele aspirã osmotic apa din vasele lemnoase). Acest mecanism de transport este pasiv, adicã fãrã consum de energie.

Circulaţia sevei brute(o soluţie care conţine apã şi sãruri minerale) se realizeazã prin vasele lemnoase. Seva elaboratã este bogatã în substanţe organice solubile produse de frunze prin fotosintezã.ea trebuie sã ajungã î toate celelalte organe ale plantei hrãnindu-le. Seva elaboratã circulã prin vasele liberiene , activ(cu consum de energie) şi în general mai încet decât seva brutã(deoarece vasele liberiene au citoplasmã).

Cel mai important factor de mediu care influenţeazã absorţia şi circulaţia plantei este desigur apa. În solurile foarte uscate, presiunea osmoticã a apei din sol o depãşeşte pe cea din rãdãcini, aşa cã absorţia nu are loc. Însã nici excesul din apã nu este favorabil pentru cã apa dislocã aerul din sol. Prezenţa oxigenului în sol este necesarã pentru activitatea meristemelor care ajutã la formarea unor noi perişori absorbanţi şi la alungirea rãdãcinii. Majoritatea plantelor absorb cel mai bine apa când pH-ul solului este neutru (valoarea 7).

Temperatura sub punctul de îngheţ face imposibilã absorţia. La temperaturi uşor positive absorţia este scãzutã deoarece citoplasme celulelor este prea vâscoasã, greu permeabilã. Temperatura optima este de 30-35˚C. poluarea chimicã a solurilor provoacã pierderi de recoltã şi poluarea produselor vegetale deoarece substanţele toxice care ajung în sol dãuneazã tuturor funcţiilor plantelor, inclusiv absorţiei.

Fotosinteza
Fotosinteza este procesul complex prin care se sintetizeazã substanţe organice din substanţe anorganice cu ajutorul energiei luminoase. Pot realiza fotosinteza numai organismele care au pigmenţi asimilatori. Aceştia capteazã energia luminii şi o convertesc în energie chimicã.
Ecuaţia fotosintezei:6 CO + 6 H O + sãruri minerale C H O + 6 O l

Importanţa fotosintezei
Fotosinteza este sursa principalã de substanţe organice, hranã pentru organismele heterotrofe din ecosisteme. Datoritã fotosintezei, biosfera este racordatã la o sursã inepuizabilã de energie care o menţine în funcţiune: energia solarã. Planeta noastrã poate astfel sã stocheze o parte din energia solarã primitã.