Relatiile Civil - Militare: Controlul democratic asupra Fortelor Armate

Conform recomandarilor unui studiu elaborat de DCAF [Controlul Parlamentar al Sectorului de Securitate, DCAF, din 2003, inclusiv serviciilor de securitate li se recomanda sa fie neutre din punct de vedere politic si de aceea partidelor politice li se interzicere propaganda in randul militarilor. In timp ce in unele tari, militarii activi pot deveni membri ai unui partid politic, in alte tari, in special in tarile fost comuniste, personalul militar nu are acest drept. De exemplu, in Polonia, angajatii Ministerului de Interne, cum sunt cei din serviciul de informatii sau politie nu pot fi membri ai unor partide politice. in majoritatea tarilor, militarii nu pot fi membri ai parlamentului national. Totusi in unele tari, ca de pilda Olanda si Germania, militarii activi pot deveni membri ai adunarilor locale sau regionale.

Civilii in sectorul de securitate. Civilii ocupa un loc din ce in ce mai important in cadrul fortelor armate ale statelor. Ministri si secretarii de stat ca persoane civile sunt numite de partidul sau coalitia de partide care castiga alegerile, cum e si cazul Romaniei. In astfel de conditii, educatia in spiritul democratiei trebuie sa fie transparenta din perspectiva apoliticului. Iar prezenta civililor in structurile de securitate si aparare nu denota deloc principiul democrat al fuctionarii acestor institutii ci dimpotriva contribuie la eficientizarea consilierii bivalente, adica atat din perspectiva sectorului militar cat si a celui civil. Astfel, prezenta civililor trebuie interpretata mai degraba ca o conditie sine qua non necesara si importanta in procesul de monitorizare democrata al sectorului de securitate.

Principiile controlului civil asupra sectorului de securitate. in primul rand am putea mentiona principiul mentinerii unei balante dintre sectorul de securitate si societate prin diferentierea clara a scopurilor sectorului de securitate si a liderilor politici. Parlamentul este responsabil in efectuarea controlului prin intermediul comisiilor parlamentare, care ar fi de dorit sa nu reprezinte interesele politice ale unui partid dar sa ia mereu o atitudine de observator si mediator in problemele pe care trebuie sa le solutioneze si sa vorbeasca despre ele in fata Parlamentului la solicitarea acestuia din urma. in sarcina parlamentului este functia de a sesiza si a mentine aceasta balanta dintre necesitatile unei societati si necesitatile sectorului de securitate.