Religia egipteana

Trimis la data: 2003-02-18
Materia: Religie
Nivel: Liceu
Pagini: 4
Nota: 7.03 / 10
Downloads: 6385
Autor: Veronica radulescu
Dimensiune: 43kb
Voturi: 478
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Acum vom vorbi despre Egipt, pentru ca ascunde multe miracole si, mai ales, ofera tuturor tarilor opere, care abia daca pot fi descrise.” (Herodot). Gratie cercetarilor egiptologice, intelegem astazi unele particularitati ale credintei si configuratiei vechi egiptene mai bine decat a facut-o istoricul grec din secolul al V-lea î.Ch. Magia si religia sunt foarte importante, intrucat prima notiune tine mai mult de o anumita imagine a lumii, in timp ce religia contureaza raportul omului cu Dumnezeu.
“ Asa cum exista diferite reprezentari despre esenta divina, tot astfel exista si diferite imagini despre lume. In pricipiu se pot delimita imaginea magica, mitica si rationala a lumii, pentru care s-a incercat compararea cu somnul, visul si starea de veghe.

Intreaga cultura egipteana este de origine religioasa. Astronomia a aparut ca necesitate a impartirii timpului de care ritualul nu se putea lipsi (rasaritul devreme al lui Sothis, fazele lunii). Cele mai vechi reprezentari cartografice se refera la o “geografie de dincolo”, fiind pictate pe fundul sicrielor ca orientare pentru lumea cealalta. Medicii faceau parte, mai ales, din casta preotilor. Pentru igiena si prevenirea bolilor existau reguli sub forma unor porunci religioase. Artele plastice trebuie intelese numai dinspre radacina lor religioasa. Arta egipteana trebuia sa serveasca unor scopuri de cult si magie si mai putin unei satisfactii estetice, adica nu se putea vorbi despre arta in sensul occidental. Statuile din epoca piramimdelor sau picturile din mormintele tebane nu pot fi intelese ca o redare a realitatii vizibile, nici ca niste copii, ci ele trebuie sa fie privite ca simbol.

Piatra pretioasa si floarea de lotus, broasca si batlanul, barca si piramida miscau sufletul egipteanului care stroungea cu privirea suprafata, pentru ca, prvindu-le, simtea ca se intalneste cu nesfarsitul. Astfel, cel care cotempla religia si arta egipteana intalneste o mare abundenta de motive simbolice.

Simbolul are mai multe sensuri si, de aceea, adesea nu poate fi explicat dupa originea si destinarea sa. Uneori el pare sa se contrazica pe sine insusi. Exista simboluri care indica ambii poli existentiali: binele si raul, viata si moartea. Osiris trecea drept zeul lumii subpamantene si al mortilor, dar in acelasi timp si ca suveran al cerului; el era soarele care coboara seara si se ridica in zori; putea fi omorat de fratele sau, Seth, dar, era totusi nemuritor.

Deosebit de flagrant era caracterul ambivalent al zeitatii feminine. Zeita Bastet poate aparea ca pisica prietenoasa, sarbatorita de femei cu muzica si dans; preotii ei erau medici. Dar apoi, aceasta zeita putea aparea sub numele de Sahmet ca inghititoare cumplita, ca o sangeroasa suverana a macelurilor, sub infatisarea unei leoaice.

Caracterul zoomorfic
Pana in vremurile cele mai indepartate se poate dovedi existenta a doua grupuri de zeitati. Unul dintre cele doua grupuri este cel al zeitatilor legate de un anumit loc, vechii zei ai nomelor, reprezentati ca animale sau cu capete de animale. La Dendera, Hathor era adorata ca vaca, la Hermopolis, Thot era adorat ca ibis, iar Chnum, cel cu cap de berbec, trecea drept “stapanul Elephantinei”. Inca de la inceptul Regatului Vechi, regele era conceput ca incarnare a zeului cu chip de soim, Horus; el trecea drept purtatorul coroanei binecuvantat de zei.

Cultul animalelor pare sa fi fost motivat initial prin teama omului fata de acestea si de foloasele aduse de ele. Animalul a devenit purtatorul revelatiei si intermediarul unor puteri supraomenesti, al unor insusiri arhetipale; astfel, taurul simbolizeaza puterea de procerare, vaca, maternitatea. Pretutindeni au existat animale sacre, ocrotite prin tabu, care treceau drept forme de aparitie ale unor zei; numai rareori – ca de pilda, in epocile de decadere religioasa – zeitatea era vazuta in animalul propriu-zis. Animalul insusi nu este decat copia pamanteasca a imaginii primordiale transcedentale, a carui figura teriomorfa exprima o anumita parte a esentialitatii divine. Astfel, animalele sacre sunt “sufletul exterior” sau cu o expresie egipteana, “Ba”. De exemplu, berbecul este sufletul lui Amon-Ra, taurul, cel al lui Ptah, iar crocodilul este Ba-ul lui Suhos.

Adorarea Animalelor – animalele ca simboluri ale nomelor:

Nomele Egiptului de Sus:
II – Soimul; V – Doi Soimi; VI – Crocodilul; X – Sarpele; XI – animalul lui Seth;
XII – Vipera de munte; XV – Iepurele; XVI – Gazela; XVII – Cainele (sacalul);
XVIII – Soimul care zboara

Nomele Egiptului de Jos:
VI – Taurul de munte; X – Taurul negru; XI – Taurul Heseb; XII – Vaca cu vitel;
XV – Ibis; XVI – Pestele; XX – Soimul ghemuit

Locuri cu un renumit cult al animalelor:
Mendes – berbecul Abydos – ibisul
Bubastis - pisica Dendera – vaca
Heliopolis – taurul (Mnevis) Kus – soimul
Memphis – taurul (Apis) Hermonthis – taurul
Aphroditopolis – vaca Esne – berbecul
Krokodilopolis – crocodilul Edfu – soimul
Herakleopolis – berbecul Elephantine – berbecul
Kynopolis – cainele Philae – soimul
Hermopolis – ibis
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.