Reprezentarea artistica a lumii muntenilor - Baltagul

Trimis la data: 0000-00-00
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 5
Nota: 7.23 / 10
Downloads: 6034
Autor: Luca Zincu
Dimensiune: 12kb
Voturi: 364
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Romanul debutează cu prezentarea locuitorilor din Măgura Tarcăului, un sat din „munţii ţărilor de sus”, printre care se numără si Vitoria Lipan care aşteaptă să i se întoarcă soţul plecat la Dorna să cumpere nişte oi şi de la care nu a primit nici un semn. Pe măsură ce timpul trece îngrijorarea pătrunde din ce în ce mai mult în sufletul femeii care după ce apelează la preotul satului şi la baba Maranda, vrăjitoarea, se hotărăşte să plece în căutarea lui Nechifor, deoarece o mulţime de semne prevestitoare, asemeni unei chemări, o îndeamnă la drum: îşi visează soţul trecând o apă neagră, ţine post negru, cocoşul cânta cu ciocul spre poartă, „semn de plecare”, iar „nourul către Ceahlău e cu bucluc”.
Vintilă Adrian-Valentin Colegiul Economic Buzău Clasa a XI-a B Reprezentarea artistică a lumii muntenilor în romanul „ Baltagul ” de Mihail Sadoveanu „Sadovenianismul, fenomen spiritual complex, reprezintă in primul rând, o rarisimă capacitate asociativă, un aliaj de real si fabulos, de candoare, de revoltă si sublim, artistul ridicându-se ca mai înainte Eminescu, de la personal si mărginit la totalitate (…). Stilul sadovenian – sinteza de romantism, de echilibru clasic si fertile aluviuni folclorice – urmează hotărât particularităţi ale fondului naţional. Intre liniştea aproape siderala a pastorului din Mioriţa, intre liniştea-miraj la astralul Eminescu si liniştea-înţelepciune (adică acord cu destinul) la Sadoveanu – filiaţia e învederată.

Sadoveanu, e, ca si Eminescu, un rezonator multiplu, in al cărui suflet vibrează milioane de sensibilităţi. După Eminescu, daca au creat valori incontestabile, pline de substanţă umana, nimeni n-a realizat o mai completa harta a spiritualităţii poporului român in dominantele lui” (C.Ciopraga). Romanul Baltagul , scris in numai 17 zile, apărut în 1930, are ca surse de inspiraţie trei balade populare din care sunt preluate anumite teme şi motive mitice: „Salga” (dorinţa de împlinire a dreptăţii), „Dolca” (ideea de legătură a omului cu animalul devotat), „Mioriţa” (tema, motivul, conflictul, concepţia asupra morţii). Subiectul romanului. Romanul debutează cu prezentarea locuitorilor din Măgura Tarcăului, un sat din „munţii ţărilor de sus”, printre care se numără si Vitoria Lipan care aşteaptă să i se întoarcă soţul plecat la Dorna să cumpere nişte oi şi de la care nu a primit nici un semn.

Pe măsură ce timpul trece îngrijorarea pătrunde din ce în ce mai mult în sufletul femeii care după ce apelează la preotul satului şi la baba Maranda, vrăjitoarea, se hotărăşte să plece în căutarea lui Nechifor, deoarece o mulţime de semne prevestitoare, asemeni unei chemări, o îndeamnă la drum: îşi visează soţul trecând o apă neagră, ţine post negru, cocoşul cânta cu ciocul spre poartă, „semn de plecare”, iar „nourul către Ceahlău e cu bucluc”. După ce pune ordine în gospodărie şi vinde unele lucruri pentru a face rost de banii necesari călătoriei pe care urma să o facă, Vitoria îi comanda fiului ei Gheorghiţă un baltag nou şi pleacă însoţit de acesta urmând întocmai drumul străbătut de bărbatul ei. În fiecare localitate întreabă de „bărbatul cu căciulă brumărie şi cal ţintat”, aflând în felul acesta că la Vatra Dornei Nechifor a cumpărat 300 de oi si a pornit însoţit de ciobani să le coboare la iernat.

Lipan era însoţit de încă doi munteni, două cunoştinţe vechi, care voiau să cumpere de la el 100 de oi. Ajungând la Suha Vitoria constată că aici au ajuns numai doi ciobani si nu trei. Înţelege că între Sabasa si Suha s-a petrecut omorul şi întorcându-se la Sabasa găseşte câinele care îl însoţise pe Nechifor şi are certitudinea că o va ajuta să îşi găsească soţul. Călăuzită de Lupu, Vitoria găseşte osemintele lui Nechifor într-o prăpastie. Vitoria împlineşte datinile necesare pentru mort, anunţă autorităţile şi se pregăteşte să înfăptuiască răzbunarea. Adună la înmormântare şi oamenii stăpânirii, cu domnul subprefect, adună şi gospodarii străini veniţi de peste munte şi pretinzând că mortul i-a comunicat totul, ea reconstituie, după o logică ţărănească, cu o minuţiozitate exactă, toate detaliile crimei.

Cerând Baltagul de la Calistrat Bogza, ea incită pe făptaş prin întrebarea: „Ce te uiţi, Gheorghiţă aşa la baltag?, „este scris pe el ceva?”, ca apoi să zică cu mirare: „Gheorghiţă, mi se pare că pe baltag a scris sânge şi acesta-i omul care a lovit pe tatăl tău”. Bogza se pierde cu firea şi în încercarea de a fugi este lovit de Gheoghiţă cu Baltagul în frunte, iar câinele „se repezi la beregata, mestecând mormăiri sălbatice cu sânge”. La mărturisirea pe care o cere muribundul, adevărul triumfa, iar pedeapsa devine justiţiară, după legea locurilor „baltag pentru baltag”. Vitoria îşi reia preocupările gospodăreşti şi se gândeşte la pomenirea de 9 zile, 40 de zile, la aducerea Minodorei să vadă mormântul tatălui său. Structura romanului. Pe parcursul romanului sunt evidenţiate două componente: una simbolică-mitică şi cealaltă epică realistă, care se interferează pe parcursul întregului roman.

Organizat in 16 capitole, romanul subliniază trei concepte fundamentale: aşteptarea femeii stăpânită de nelinişte şi speranţă, de semne rău prevestitoare (capitolele 1 – 6); căutarea lui Nechifor de către soţia şi fiul sau (capitolele 7 – 13); găsirea rămăşiţelor pământeşti ale lui Nechifor, ritualul înmormântării, demascarea criminalilor, înfăptuirea actului justiţiar; Viziunea asupra lumii – mit si tradiţie, figura Vitoriei Lipan, rolul naturii . Vitoria Lipan, munteancă de la Măgura Tarcăului, trăieşte viaţa aspră a oamenilor de la munte. Ei îşi câştigă pâinea de toate zilele cu toporul ori cu coţa, foarte pricepuţi în meşteşugul oieritului, cunoscând taina laptelui acru şi a brânzei de burduf; iar femeile „trăgeau lâna în fuşalăi”.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.