Reprezentarea conventionala

Reprezentant (mandatar) conventional poate fi orice persoana fizica cu capacitate de exercitiu. In ceea ce priveste limitele si continutul reprezentarii conventionale în fazele procesului penal, trebuie retinute urmatoarele:

a) în faza de urmarire penala - partea vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente pot fi reprezentate, iar în privinta învinuitului si inculpatului sunt necesare urmatoarele precizari: - poate fi reprezentat în procedura ridicarii de obiecte si Tnscrisuri si a perchezitiei domiciliare (art. 104 alin. 2 si 4 C.pr.pen.; art. 108 alin. 4C.pr.pen.);

- pentru anumite acte, învinuitul sau inculpatul poate fi reprezentat, dar numai in temeiul unui mandat special (acte cu caracter personal, cum este retragerea plangerii preaiabiie, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca aceasta retragere reprezinta o cauza care
inlatura raspunderea penala poate fi realizata prin reprezentant daca acesta are mandat special in acest sens; renuntarea la dreptul de recurs impune, de asemenea, mandat special);

b) in faza de judecata -în conformitate cu prevederile ait. 174 C.pr.pen., in cursul judecatii partea vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente pot fi reprezentate in orice situatie. Din economia aceluiasi text, rezulta ca poate fi reprezentat în cursui judecatii, atat invinuitul si inculpatul, cu exceptia cazurilor in care prezenta lor este obligatorie potrivit legii (desigur, referirea face trimitere la învinuitul si inculpatul aflat în stare de arest preventiv, situatie în care aducerea si prezenta acestuia in fata instantei este obligatorie).

Potrivit ultimului alineat al textului art. 174 C.pr.pen., în situatiile în care legea admite reprezentarea lnvinuitului sau inculpatului, instanta de judecata, daca apreciaza ca este totusi necesara prezenta acestora, va dispune aducerea ior.

B) Reprezentarea legala
Spre deosebire de dreptui procesual civil, unde exista prevederi express referitoare la reprezentare legala, în dreptul procesua! penal, nu avem nici un text expres, prin care sa fie reglementata institutia
reprezentarii .Explicatia consta în aceea ca, pentru cazurile în care învinuitul sau inculpatul este lipsit de capacitatea de exercitiu, fiind minor sub 14 ani, el nu raspunde penal si, deci, nu poate figura în calitate de subiect în procesul penal.

Reprezentarea legala în dreptul procesual penal, o întalnim numai in putine situatii, dupa cum urmeaza:
-potrivit art. 1403alin. 3 C.pr.pen., în cazul în care inculpatu! sau învinuitul arestat preventiv se af!a internat în spital si, din cauza starii sanatatii, nu poate fi adus în fata instantei sau în alte cazuri în care depiasarea acestuia nu este posibila, recursul va fi examinat în lipsa inculpatului, dar numai în prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii;

- potrivit art. 159 alin. 4 C.pr.pen., în cazul în care inculpatul arestat preventiv, în cursul urmaririi penale, aflat în aceleasi situatii ca si cele mentionate mai sus, nu poate fi adus în fata instantei, propunerea de prelungire a arestarii va fi examinata în lipsa lui, dar numai în prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii.