Reprezentari sociale

Tocmai in acest punct urmeaza sa fie situata cercetarea noastra. Demersul are, fara nici o indoiala, un anume caracter pedant, nu vedem insa nici o alta solutie de a degaja asemenea concept din propria sa traditie glorioasa, de a-l reactualiza si de a-i intelege specificitatea.

Datorita polisemiei extraordinare a termenului, varietatii mari a metodelor de abordare la nivelul structurii, situarii la intersectia mai multor stiinte si slabelor delimitari conceptuale, s-a evitat a se da o definitie completa a conceptului pentru a nu se ingradi dezvoltarile sale ulterioare. Serge Moscovici, defineste reprezentarile sociale ca pe un ansamblu structurat de valori, notiuni si practici relative la obiect, aspecte sau dimensiuni ale mediului social.

Willem Doise considera reprezentarile sociale ca fiind principii generatoare de luari de pozitii, in stransa relatie cu insertii specifice regasite in varietatea raporturilor sociale.Denise Jodelet considera conceptul de reprezentare sociala ca desemnand o forma de cunoastere specifica, o "stiinta" a spiritului comun, ale carei continuturi vizeaza procese generative si functionale socialmente determinate.

Pascal Moliner afirma ca reprezentarile sociale sunt metasisteme suprapuse sistemelor de cunostinte omenesti, elaborate social, menite sa ofere grile de lectura a realitatii. Ele sunt categorii de cunostinte cu functionalitati sociale, modalitati de integrare comunitara a indivizilor, posibilitati de a actiona in lumea sociala.
Jean-Claude Abric defineste reprezentarile sociale ca o viziune functionala a lumii ce permite individului sau grupurilor sa dea un sens conduitelor, sa inteleaga realitatea prin propriul sistem de referinte, deci sa se adapteze, sa-si defineasca locul.

Societatea noastra diversificata, in care indivizii si clasele beneficiaza uneori de o mare mobilitate, vede dezvoltandu-se sisteme foarte eterogene, politice, filosofice, religioase, artistice si moduri de control ale mediului mai putin puse in discutie: experienta stiintifica, de exemplu. In timp ce mitul constituie, pentru omul numit primitiv, o stiinta totala, o "filosofi" unica, in care se reflecta practica, perceptia sa asupra naturii relatiilor sociale, pentru omul asa-zis modern, reprezentarea sociala nu este decat una dintre caile de apropiere a lumii concrete, circumscrisa atat in privinta fundamentarii, cat si a consecintelor.

Daca grupurile sau indivizii au facut apel la ea - cu conditia sa nu fie vorba de o alegere arbitrara - a fost pentru a profita de una din multiplele posibilitati care se ofera fiecarui individ. Intelegem astfel ca trasaturile, atat cele sociale, cat si cele intelectuale, ale reprezentarilor formate in societati in care stiinta, tehnica si filosofia sunt prezente, sunt influentate de acestea, constituindu-se in prelungirea lor, dar in acelasi timp, in opozitie fata de ele.