Revolutia din Ungaria 1956

Trimis la data: 2010-02-01
Materia: Istorie
Nivel: Facultate
Pagini: 6
Nota: 6.73 / 10
Downloads: 1346
Autor: ZAHARIA CRISTINA-ADRIANA
Dimensiune: 19kb
Voturi: 41
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Anul 1956 a demonstrat elanul extraordinar, generat în unele ţări de perspectiva destalinizării regimului, dar şi limitele foarte severe ale acestuia. Revoluţia din Ungaria a lansat cu cea mai mare acuitate, de la lansarea regimului de tip sovietic în spaţiul central-est european întrebarea dacă supravietuirea sistemului reclamă şi permite reformarea sa continuă sau dacă, din contră, el tinde spre rigiditate ideologică şi imobilism dogmatic. Vor urma alte exemple pentru a confirma că orice episod de „dezgheţ” şi de „liberalizare” rămâne un fenomen izolat, substanţa sistemului afirmându-se prin cea de a doua opţiune.
Moartea lui Stalin, urmată de cel de-al XX-lea Congres al PCUS, ocazie cu care s-au condamnat excesele stalinismului, a reprezentat o şansă pentru declanşarea unui val de destindere şi liberalizare în statele blocului socialist. Era clar că experimentul sovietic în Europa de Est era sortit eşecului, iar ţările comunizate înregistrau scăderi ale nivelului de trai, combinate cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor politice, cenzura presei sau libertatea de exprimare. De aceea, în special după moartea lui Stalin, s-au înmultit vocile care cereau anumite reforme, Ungaria şi Polonia1 fiind ţările unde s-au iniţiat aceste acţiuni. Cazul Ungariei a fost cel mai special atât prin amploarea acestor acţiuni cât mai ales prin curmarea lor în mod brutal de trupele Uniunii Sovietice.

În luna octombrie 1956, contradicţiile dintre putere şi opoziţie s-au acutizat, ajungându-se la o stare critică şi mai ales la manifestări de stradă îndreptate împotriva echipei politice aflate în fruntea conducerii de partid şi de stat ungare. Ceea ce a oferit demersului reformator caracterul unei adevărate revoluţii a fost faptul că au fost atrase părţi masive din rândurile tineretului, intelectualităţii şi mai ales din rândurile muncitorimii.2

II. CAUZELE ŞI DESFĂŞURAREA REVOLUŢIEI
Revoluţia ungară apare, pe acest fundal, ca un eveniment de maximă criză a procesului de destalinizare. Criza de legitimitate din interiorul instanţei de conducere este dublată de fenomenul mai amplu al al crizei de legitimitate a partidului şi a regimului ca atare, toate acestea fiind însoţite şi de o contestare a supunerii faţă de Moscova.

Revoluţia a început în ziua de 23 octombrie, la orele 15, când s-a lansat Manifestul-program cunoscut sub denumirea de cele 14 puncte. Ceea ce se cerea viza îmbunătăţirea funcţionării societăţii ungare. Se dorea evacuarea trupelor sovietice, libertatea totală a cuvântului şi a presei, revizuirea proceselor politice şi reabilitarea juridică a celor condamnaţi, organizarea de alegeri generale, pluripartidism politic, revizuirea şi îmbunătăţirea sistemului economic, şi adaptarea sa condiţiilor economice ale Ungariei.

Cererile manifestanţilor erau expresia Cercului Petofi, transformat într-o veritabilă Gironda a destalinizării.4 Studenţilor li s-au alăturat locuitori ai capitalei ungare, muncitori şi chiar soldaţi şi ofiţeri ai armatei. Deşi iniţial interzisă, manifestaţia a continuat, Erno Gero, primul secretar al partidului expediind la Moscova o telegramă, în numele Consiliului de Miniştri, prin care cere autorităţilor politice sovietice să trimită în ajutor trupe pentru lichidarea manifestaţiilor şi pentru restabilirea ordinii. Totodată, Gero se găsea într-o situaţie dificilă mai ales că se punea problema reprimirii lui Imre Nagy în Comitetul Central şi numirea lui în fruntea guvernului. Imre Nagy, fusese numit în 1953 drept înlocuitor al lui Rakosi, şi era cunoscut drept un comunist reformist. În 1955 însă, după răsturnarea lui Malenkov la Moscova, Nagy a fost demis, iar Rakosi a revenit ca prim ministru.

În acelaşi an, 1955, în Ungaria a început o prigoană împotriva artiştilor şi intelectualilor, fapt care a sporit tensiunile existente în societatea maghiară. Rakosi a fost a doua oară înlocuit cu Erno Gero, care s-a dovedit inflexibil la cererile populare. Odată revoluţia începută, acesta nu a făcut altceva decât să cedeze în faţa doleanţelor manifestanţilor. Ceea ce a dat un impuls participanţilor la manifestaţii a fost apariţia lui Nagy în Piaţa Parlamentului, unde a dat citire unui program de reforme în sistemul comunist. Încă o dată acesta se dovedea acelaşi reformist dintotdeauna. Deşi apariţia sa a sporit entuziasmul popular, Nagy vedea o reformă în interiorul Partidului comunist şi nu o înlocuire a sistemului. El dorea salvarea Partidului şi nu dispariţia sa.

Cererea adresată de Gerö sovieticilor a fost întâmpinată pozitiv. Moscova nu putea să lase ca situaţia să degenereze, cu atât mai puţin într-o ţară comunistă ca Ungaria, membră a Tratatului de la Varşovia şi un satelit al sovieticilor. Unităţile sovietice staţionate pe teritoriul ungar au fost puse în alertă, iar la Budapesta au fost trimişi câţiva demnitari sovietici care să evalueze situaţia. În data de 24 octombrie în oraş au pătruns trupe soietice care însă au fost anihilate, iar tancurile incendiate.

Din punct de vedere politic, valul reformator a primit o susţinere importantă prin faptul că la presiunea evenimentelor, plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ungar l-a numit pe Nagy prim-ministru. Lucrurile păreau să se calmeze, mai ales că Mikoian şi Suslov, doi dintre delegaţii sovietici veniţi la Budapesta, păreau să fi ajuns la o formă de acceptare a situaţiei ungare. Se părea că Moscova accepta de principiu o Ungarie titoistă, mai ales că tancurile sovietice au început să se retragă din capitală. Ceea ce a înrăutăţit situaţia a fost faptul că manifestanţii nu s-au mulţumit cu o reformare a Partidului communist, ci au continuat demonstraţiile dorind instaurarea unui sistem multipartit, plecarea trupelor sovietice din Ungaria şi retragerea acesteia din Tratatul de la Varşovia.

În 25 octombrie s-au semnalat ciocniri între manifestanţi şi trupele sovietice. În acele momente, s-a ţinut şedinţa Biroului Politic al PMU, cu participarea lui Mikoian şi Suslov, luându-se hotărârea înlocuirii lui Erno Gero cu Janos Kadar, decizia fiind aprobată apoi de plenara CC al PMU şi, bineînţeles, de către conducerea sovietică de la Moscova. În aceeaşi zi, János Kádár şi Imre Nagy au luat cuvântul la radio. Delegaţii sovietici au comunicat la Moscova că conducătorii politici maghiari doresc iniţierea de negocieri cu Moscova privind retragerea trupelor sovietice aflate în Ungaria. Treptat, sovieticii au mărit presiunea militară, aducând noi trupe. În data de 1 noiembrie, în şedinţa restrânsă a guvernului, Nagy a apreciat că ”guvernul sovietic nu a oprit deplasarea trupelor si nu a dat explicaţii satisfăcătoare acţiunilor sale” şi a propus să se confirme hotărârea adoptată în cursul dimineţii cu privire la denunţarea de către Ungaria a Tratatului de a Varşovia, proclamarea neutralităţii ungare, care urma să fie garantată de catre ONU.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe ungar a trimis ambasadei sovietice o Notă în care se arăta că, din cauza fluxului de trupe sovietice în Ungaria, guvernul maghiar va denunţa imediat Tratatul de la Varşovia. Nici Statele Unite, nici aliaţii europeni nu au căutat să determine Naţiunile Unite să analizeze mesajul lui Imre Nagy în regim de urgenţă. Era cunoscut faptul că sovieticii nu erau cei mai receptivi la ideea de moderaţie. La 2 noiembrie, Imre Nagy i-a reproşat lui Iuri Andropov care era pe atunci ambasador la Budapesta, atitudinea ostilă a sovieticilor, insensibili la cererile maghiarilor de retragere a trupelor.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.