Riscuri de contaminare

Contaminarea se poate produce prin expunere la agenţi fizici, agenţi chimici şi farmaceutici, şi agenţi biologici. În practica medicală există potenţial de contaminare radioactivă, contaminare chimică şi contaminare infecţioasă.

Contaminarea radioactivă apare ca rezultat al expunerii profesionale la radiaţii ionizante şi/sau la materiale radioactive solide, lichide sau gazoase folosite în activităţile nucleare medicale de diagnostic şi tratament. Grupa de risc major o constituie personalul din secţiile de radiologie şi radiodiagnostic, expunerea profesională fiind practic neglijabilă la celelalte categorii de personal medical.

Contaminarea chimică ca rezultat al expunerii profesionale la agenţii chimici şi farmaceutici folosiţi în activitatea medicală: substanţe chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamente şi substanţe chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene. Contaminarea chimică se poate realiza, de asemenea, prin expunere la deşeurile chimice rezultate din activitatea medicală. Poate afecta toate categoriile de personal medical.

Contaminarea infecţioasă apare ca rezultat al expunerii profesionale la agenţi biologici, reprezentaţi de sânge sau alte fluide biologice, virusuri, bacterii, paraziţi şi/sau toxine ale microorganismelor etc. Poate afecta toate categoriile de personal medical prin contact cu organismul bolnav sau purtător de boli infecţioase şi cu produsele biologice ale acestuia, în cursul activităţilor de diagnostic şi tratament, sau prin contact cu deşeurile infecţioase rezultate din activitatea medicală.

În scopul evitării acesteia trebuie respectate precauţiunile universale, standarde fundamentale, reglementate în România prin Ordinul MS nr. 894/1994, care se referă la măsurile ce trebuie aplicate de personalul medico sanitar în practica medicală, în scopul evitării contaminării infecţioase atât a personalului medical, cât şi a pacienţilor.

Deşeurile periculoase rezultate din activitatea medicală pot fi deşeuri anatomo-patologice, deşeurile infecţioase, deşeurile înţepătoare-tăietoare, deşeurile chimice şi farmaceutice.

Deşeurile anatomo-patologice cuprind părţi anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie şi obstetrică (fetuşi, placente), părţi anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate în urma activităţilor de cercetare şi experimentare medicală. Toate aceste deşeuri se consideră infecţioase conform Precauţiunilor universale.

Deşeurile infecţioase sunt deşeurile care conţin sau au venit în contact cu sângele ori cu alte fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii, paraziţi şi/sau toxinele microorganismelor, de exemplu: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatură, recipiente care au conţinut sânge sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, mănuşi, sonde şi alte materiale de unică folosinţă, comprese, pansamente şi alte materiale contaminate, membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.

Deşeurile înţepătoare-tăietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unică folosinţă, pipete, sticlărie de laborator ori altă sticlărie spartă sau nu, care au venit în contact cu material infecţios. Aceste deşeuri se consideră infecţioase conform Precauţiunilor universale.

Deşeurile chimice şi farmaceutice sunt deşeurile care includ serurile şi vaccinurile cu termen de valabilitate depăşit, medicamentele expirate, reziduurile de substanţe chimioterapice, reactivii şi substanţele folosite în laboratoare. Sunt considerate deşeuri chimice şi substanţele de curăţenie şi dezinfecţie deteriorate ca urmare a depozitării lor necorespunzătoare sau cu termenul de valabilitate depăşit, de exemplu: substanţe dezinfectante, substanţe tensioactive etc.