Rolul si importanta Carpatilor in dezvoltarea economica

Trimis la data: 2011-10-21
Materia: Economie
Nivel: Liceu
Pagini: 16
Nota: 8.25 / 10
Downloads: 12
Autor: Mirela Daianu
Dimensiune: 55kb
Voturi: 1159
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Unităţi montane. Carpaţii româneşti . Carpaţii româneşti fac parte din marele lanţ muntos alpino-carpato-himalayan, apărut în urma orogenezelor alpine. Spre deosebire de Munţii Alpi, în continuarea cărora se află, Carpaţii Româneşti sunt munţi de înălţime mijllocie, menţinându-se sub altitudinea de 3000 de metri. Având o structură cutată, căreia i s-a adăugat cea mai întinsă masă vulcanică din Europa, aceştia au aspectul unui arc deschis către vest, Munţii Apuseni formând coarda de legătură dintre cele două capete.
Carpatii românesti fac parte din marele lant muntos
alpino-carpato-himalayan, aparut în urma orogenezelor alpine. Spre
deosebire de Muntii Alpi, în continuarea carora se afla, Carpatii
Românesti sunt munti de înaltime mijllocie, mentinându-se sub
altitudinea de 3000 de metri.

Având o structura cutata, careia i s-a adaugat cea mai întinsa masa
vulcanica din Europa, acestia au aspectul unui arc deschis catre vest,
Muntii Apuseni formând coarda de legatura dintre cele doua capete.

Relieful a luat nastere în mai multe etape orogenetice. Succesiunea
miscarilor orogenice, cu etapele de liniste tectonica (în timpul
carora agentii subaerieni modelau intens catenele muntoase formând
suprafete de denudatie) a dus la infatisarea actuala a reliefului.

O caracteristica a reliefului Carpatilor o constituie prezenta unor
depresiuni intracarpatice cu resurse de subsol, rezultat al unor
framântari tectonice complexe, depresiuni care dau mare varietate
spatiului carpatic si au permis popularea accentuata a acestora înca
din timpul paleoliticului.

Ridicarile în bloc, cu intensitati diferite, în timpul ultimelor faze
orogenetice, a masivelor carpatice, au permis râurilor sa-si taie vai
mai adânci, relieful capatând un aspect de tinerete. Acest fapt este
accentuat si de formele zvelte ale culmilor de peste 2000 de metri
altitudine absoluta, opera a actiunii ghetarilor cuaternari
(apartinând ultimelor doua glaciatiuni-Riss si Würm).

Daca relieful, atât de variat sub aspect morfologic si de complex prin
alcatuirea sa geologica, da nota de fond peisajului montan carpatic,
clima, prin particularitatile sale zonale si altitudinale contribuie
la nuantarea acestuia. Fara a depasi limitele cantitative ale
climatului de munte, nuantarile care apar se datoreaza în primul rând
altitudinii si apoi pozitiei masivelor muntoase fata de orientarea
circulatiei generale a atmosferei.

Cea dintâi cauza determina
repartitia diferentiata cantitativa a fenomenelor atmosferice pe etaje
(alpin, subalpin etc.), iar pozitia masivelor duce la perturbarea
simetriei etajelor ca urmare a expunerii lor si a transformarilor ce
le sufera masele de aer umed vestice dominante si arealele ciclonice
în contact cu înaltimile carpatice.

Astfel, în distributia temperaturii medii anuale se observa cum, în
primul rând, altitudinea joaca un rol foarte mare. Prelucrarea în
acest sens a datelor înregistrate arata un contrast termic ( de la zi
la noapte si de la iarna la vara) ceva mai mare în Carpatii de Est
fata de cei din Vest, amplitudinea termica diurna fiind cu 1-2^0C mai
mare în est, iar cea lunara cu 6-8^0C.

Amplitudinile diurne la
altitudini sub 2000 de metri capata cele mai mari valori la sfârsitul
verii si cele mai mici în decembrie, pentru ca la peste 2000 de metri
maximele sa apara în aprilie si octombrie, iar minimele tot în
decembrie.

Aceleasi diferente reduse se mentin si în ceea ce priveste regimul
precipitatiilor. În general se observa ca, pentru aceeasi latitudine
si altitudine, în zonele muntoase vestice cad anual în medie cu 100 ml
mai multe precipitatii decât în cele estice, iar în ceea ce priveste
depresiunile interioare, acestea primesc tot aproximativ cu 100 ml
anual mai putine precipitatii decât zonele exterioare cu altitudini
egale.

Din punct de vedere hidrologic, Carpatii constituie zona de obârsie si
alimentare cu apa pentru toate râurile principale de pe teritoriul
tarii.Scurgerea atinge, pentru zonele înalte, cele mai ridicate valori
primavara, mai timpuriu în Carpatii Occidentali ( februarie, martie,
aprilie) si mai târziu în restul ramurilor carpatice (martie, aprilie,
mai si chiar iunie). Ca urmare debitul cel mai mare al râurilor se
înregistreaza tot primavara, când de obicei topirea zapezii se
suprapune cu ploile de primavara.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.