Romanele lui Slavici - prezentare generala

Se evidetiaza cumva, sub raportul realizarii artistice, "Cel din urma Armas", care ofera si elemente de cronica a vietii si societatii romanesti din deceniul opt al veacului trecut, inclusiv a unor evenimete legate de Razboiul de Independenta din 1877-1878.

De asemena se mai remarca unele tablouri din istoria secolelor V-VI in romanul "Din batrani", numeroase elemente de fresca sociala, prin prezentarea mediilor si a moravurilor din secolul al XIX-lea. Prin elementul social si mai ales etnografic - lumea targului transilvanean, viata breslelor, a calfelor, obiceiurile la culesul viilor in Podgoria Aradului, inrolarea in oaste - prin oglindirea realista a societatii transilvanene, romanul "Mara" capata si istoricitate.

Slavici priveste cu compasiune personajele din lumea Bucurestiului: mici slujbasi, meseriasi, pensionari si tarani veniti aici cu speranta ca isi vor constitui o viata mai buna. Ele sunt considerate de autor victimele orasului, desradacinati, desprinsi de viata canonizanta etic a satelor si saraciti sufleteste datorita lumii in care traiesc, o lume saraca moraliceste, fiind preocupati de lucruri marunte, nesmnificative, condamnati la o existenta dornica de a avea un trai mai bun.

Exista un numar mare de personaje (de exemplu Mara) care sunt preocupate de agonisirea averii ban cu ban, care calculeaza mereu cresterea acestui capital si care duc o viata singuratica fiind caracterizate prin zgarcenie si avaritie. Personajele lui nu sunt atrase si nici nu au legaturi cu ogorul, de aceea ele nu vor avea suferinte tragice, dar nici bucurii adanci, oamenii sunt iremediabili condamnati la planitudine. Lumea buna o vede Slavici de la distanta, cun un ochi aspru, de la o distanta care era aceea a lui in societatea bucuresteana.

Romanul "Corbei" reia o tema frecventa in nuvelistica lui Slavici si anume aceea a singuraticului care se inchide in sine pentru a se apara de lumea inconjuratoare si care se deschide sufleteste tarziu, sub farmecul eternului feminin si al tineretii acesteia. Slavici este preocupat de descifrafrea mecanismului acestui proces sufletesc, dar convingerea lui ca oamenii nu se pot salva doar prin ei insisi, complica acest proces printr-o revelare in paralel a binefacerilor religiei crestine in sufletul personajului principal. Corbei astfel prototipul eroilor de roman care se zbat intre trup si minte, intre ceea ce simt si ceea ce gandesc, care de cele mai multe ori intra in contradictie deoarece una simte omul si nu isi poate controla sentimenetele de cele mai multe ori, si alta gandeste, in functie de mediul in care s-a format.

Aceeasi pecete o poarta si romanul "Din pacat in pacat". Este vorba aici tot de un erou singuratic, un bucovinean care vine la Iasi si care vede lumea de aici imorala in toate componentele ei. Insa el nu isi apara integritate morala izolandu-se in interiorul sau, ci se adapteaza mediului, sub influenta altei trasaturi a eternului feminin si anume senzualitatea. Cand ajunge la limita si se afla pe marginea prapastiei este salvat de autor printr-un artificiu, Slavici calugarindu-l.