Salariul minim

Trimis la data: 2008-01-23 Materia: Economie Nivel: Facultate Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 4
Autor: Viorica Dimensiune: 18kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Salariul rezultă, în principal, din raportul care se formează pe piaţa muncii între oferta şi cererea de forţă de muncă. În condiţiile în care oferta depăşeşte cu mult cererea, nivelul salariilor scade, în general, pentru toate categoriile de salariaţi iar pentru cei de pe treptele inferioare, respectiv cei necalificaţi, acest nivel poate să coboare sub limita strict necesară pentru asigurarea unui trai normal, decent. În această situaţie a apărut necesitatea intervenţiei statului în vederea asigurării protecţiei sociale a categoriilor de salariaţi cele mai expuse. Salariul minim este deci atât o noţiune socială cât şi o noţiune economică.

Prima dată a fost propus în 1848, la Paris, în faţa Comitetului muncii al Constituantei: fixarea salariului minim se realiza între patroni şi muncitori în fiecare centru industrial şi pentru fiecare specialitate. Pe măsura creşterii industrializării şi implicit a forţei de muncă pe care a antrenat-o, precum şi a organizării acesteia în sindicate, s-a extins aplicarea salariilor minime.

Organizaţia Internaţională a Muncii (O.I.M.) înfiinţată în anul 1919, şi-a propus prin Constituţia sa să militeze pentru „garantarea unui salariu care să asigure condiţii de viaţă convenabile”. Precizează calea de realizare a acestei prevederi prin „plata muncitorilor cu un salariu care să le asigure un nivel de viaţă convenabil, aşa cum se înţelege în timpul lor, în ţara lor”.

Legea privind salariul minim nu este, în realitate, o lege privind ocuparea forţei de muncă, ci una referitoare la neocuparea ei (şomajul). Ea nu obligă un patron să angajeze un salariat la nivelul salariului minim, sau la orice alt nivel. Ea obligă patronul să nu angajeze salariatul la anumite niveluri de salariu, şi anume la cele situate sub minimul fixat prin lege. Ea îl constrânge pe lucrător, indiferent cât de mult ar dori să primească o slujbă cu un salariu sub nivelul minim, să nu accepte slujba.

Ea îl obligă pe lucrătorul care trebuie să opteze între o slujba cu salariu mic şi şomaj să aleagă şomajul. Legea nici măcar nu împinge vreun salariu în sus; ea doar elimină slujbele care nu îndeplinesc standardul.

Legea salariului minim poate sau nu să reducă rata şomajului. De exemplu, în iunie 1980 în Zimbabwe, o decizie a guvernului de a seta nivelul salariului minim a produs concedierea a mii de muncitori. Oficiali ai partidului primului ministru Robert Mugabe au declarat că numai în zona Salisbury aproximativ 5000 de angajaţi au fost concediaţi înainte ca legea salariului minim să intre în vigoare.

În cazul în care nu ar fi existat o legislaţie cu privire la salariul minim acesta s-ar fi stabilit în concordanţă cu productivitatea marginală a muncii. Productivitatea marginală a muncii este dată de încasările suplimentare pe care le-ar avea un patron dacă ar folosi un anumit lucrător.

Cu alte cuvinte, dacă, adăugând un anumit lucrător pe ştatul de plată, încasările totale ale patronului cresc cu 100 de dolari pe săptămână, atunci productivitatea marginală a acelui lucrător este de 100 de dolari pe săptămână. Nivelul salariului plătit lucrătorului tinde să fie egal cu productivitatea marginală a lucrătorului, datorită concurenţei dintre patroni.

Să presupunem că productivitatea marginală a lucrătorului este de 5 dolari pe oră. Dacă el ar fi angajat cu 1 dolar pe oră, patronul ar obţine un anumit profit. Alţi patroni ar căuta să-l angajeze, prin licitaţie, pe lucrătorul respectiv. Licitarea s-ar termina la nivelul de salariu de 5 dolari pe oră. Aceasta deoarece stimulentul pentru angajarea unui lucrător prin licitaţie dispare numai atunci când salariile plătite lucrătorilor sunt egale cu productivitatea lor marginală.

Precum în Evul Mediu, când cartelurile patronilor se uneau, cu ajutorul statului, pentru a adopta legi care să interzică niveluri de salariu peste un anumit maximum admis, patronii se pot înţelege între ei să nu angajeze lucrători pentru mai mult de 1 dolar pe oră.
În situaţia în care nu există un cartel, patronul angajează un anumit număr de lucrători – număr care, crede el, îi va aduce profit maxim.

Dacă un patron angajează numai zece lucrători, aceasta se petrece deoarece este convins că productivitatea celui de al zecelea va fi mai mare decât salariul pe care trebuie să-l plătească şi că productivitatea unui al unsprezecelea muncitor ar fi mai mică decât această sumă.

Aşadar, dacă un cartel reuşeşte să scadă la 1 dolar pe oră salariul lucrătorilor cu o productivitate marginală de 5 dolari, fiecare patron va dori să angajeze mult mai mulţi lucrători. Acest fenomen este cunoscut sub numele de „legea cererii cu pantă descendentă” (cu cât preţul este mai mic, cu atât mai mulţi vor să cumpere). Lucrătorul a cărui productivitate era, în ochii patronului, sub 5 dolari, şi deci nu merita să-l angajeze cu 5 dolari pe oră va fi foarte căutat la 1 dolar pe oră.

Stiri
  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.