Satanismul in opera lui IL Caragiale

Trimis la data: 2015-09-19
Materia: Romana
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 3
Nota: 9.98 / 10
Downloads: 0
Autor: Viorel_O
Dimensiune: 17kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Caragiale solicita azi felurite interpretari. Aceasta inmultire de puncte de vedere paradoxale si de lentile diferit colorate, generate de un scris la prima vedere transparent, este destul de fireasca. Dar o parte a operei - care a facut sa vorbeasca despre un alt Caragiale- pretinde o dezbatere separata, pentru ca numara titluri ca: Intre doua povete, La conac, La hanul lui Manjoala, Kir Ianulea, Calul dracului, etc., si pentru ca pare a justifica imaginea unui Caragiale dual. Paginile care incalca frontiera fantasticului- ivite destul de tarziu- au insa o calitate care explica tentatia de a construi in jurul lor interpretari cutezatoare.
Sa pornim de la bucata Intre doua povete , in care Caragiale da un usor talc simbolic inspiratiei: tanara Nina, care-l obsedeaza cu prezenta ei fascinanta la un bal mascat, e travestita in Mefisto; ea devine astfel Dracusorul care-l urmareste cu privirile si a carui respiratie calda emana tulburator, chiar cand se afla in spatele barbatului.
Povestitorul oscileaza intre doua ispite femeiesti: intre Nina, al carei magnetism se exercita puternic, dar scurt, si intre vaduva care ii propune o plimbare in Italia, unde o si insoteste.

Reintorcandu-se dupa cateva luni, isi prelungeste nostalgia dupa posibila aventura cu Dracusorul, pe care nu-l poate uita. Elementul fantastic este atenuat pana la o simpla conventie: fiinta umana e direct tangibila, iar efectul magic al satanismului se reduce la un obisnuit travesti. Satana, ca factor al raului, care pune stapanire pe vointa omului si care explica talcul ispitei, nu actioneaza numai asupra subconstientului erotic.

In La conac, un tanar care e trimis de tatal sau, arendas, sa plateasca cincizeci de galbeni, castigul datorat boierului, se intalneste pe drum cu diavolul, intrupat intr-un calaret cu infatisare de negustor: un roscovan grasuliu, cu fata vioaie, carn si pistruiu, dar om placut la infatisare si tovaras glumet, numai atata ca e sasiu, si cand se uita drept in ochii tanarului, ii face, asa , ca o ameteala, ca un fel de durere in apropierea sprancenelor. Elementul fantastic este mai atenuat aici, desi suficient sugerat ca sa ne limpezeasca simbolul.

De doua ori, tanarul isi face cruce: cand da cu ochii de biserica din Salcuta, si cand se-nchina sa-I ajute Dumnezeu sa dea lovitura orzarilor adormiti, care I-au castigat toti banii la stos, sub indemnul diavolului intrupat in negustor. Si de doua ori, Satana piere la semnul crucii, ca si in povestile populare. Basmaua narcotizata, pe care I-o daduse diavolul ca sa-I vrajeasca pe orzari, sa nu se mai destepte pana la ziua, ca sa-si fure inapoi banii pierduti la jocul de noroc,

il adoarme pe el insusi pe prispa casei si in tot timpul jocului, ochiul dracului il obsedeaza, anihilandu-I vointa. Sfarsitul, cu restituirea banilor de catre unchiul sau, pe care intamplarea I l-a scos in cale, printre jucatorii de la conac, dupa ce a scapat de vraja ispitei, ii limpezeste mintea si ii explica simbolul povestirii, mustrandu-l: - Cine te-a pus sa joci, daca nu stii jocul?, si tanarul raspunde:- Dracul m-a pus!
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.