Schimbari in modul de predare si comunicare al cunostintelor

Referat despre Schimbari in modul de predare si comunicare al cunostintelor
Comunicarea este procedeul prin care se transmite o informatie intre doua persoane, intre o persoana si un grup si intre doua grupuri de persoane. Comunicarea didactica poate fi definita ca un schimb de mesaje, cu continut specific, intre cadru didactic si elevi. Se realizeaza oral (cca. 70% din timpul destinat instruirii), in scris, pe cale vizuala si chiar prin gesturi. Predarea este o schimbare provocata a ceea ce este in ceea ce trebuie sa fie-finalitate a actului de invatare, prin angajarea elevilor intr-o noua experienta de invatare

Scopul comunicarii didactice este multiplu:
- transmiterea si asimilarea informatiei;
- rezolvarea de probleme;
- formarea unor capacitati, convingeri, sentimente si atitudini ;
- adoptarea unor decizii referitoare la strategiile didactice, tehnici de invatare,
- orientare scolara si profesionala;
-evaluarea rezultatelor.

Comunicarea didactica este eficienta atunci cand, atat profesorul cat si elevii respecta anumite cerinte:
a). ale profesorului:
- claritatea mesajelor;
- precizia acestora (evitarea formularii ambigue);
- utilizarea unui limbaj adecvat si accesibil elevilor (potrivit nivelului lor de intelegere, corespunzator varstei);
- structura logica a mesajelor transmise;
- prezentarea interesanta a materiei predate;
- asigurarea unui climat adecvat comunicarii.

b). ale elevilor:
- sa aiba capacitate de concentrare (pentru a putea receptiona si intelege mesajul profesorului);
- sa posede cunostintele anterioare necesare invatarii care urmeaza;
- sa fie motivati pentru a invata (in general si la un anumit obiect de studiu, in particular);
- sa cunoasca limbajele utilizate de profesor ( sau de calculator, in cazul instruirii asistate de acesta).

Prin noua programa se reechilibreaza ponderea exprimarii orale fata de cea scrisa precum si ponderea de producere a unor mesaje proprii fata de cele de receptare a mesajelor. Accentul se pune pe centrarea obiectivelor de formare a unor capacitati proprii de formare a limbii in contexte concrete de comunicare. Comunicarea orala are influenta asupra comunicarii scrise. Cu cat un copil se va exprima mai bine oral, cu atat va intampina putine greutati in comunicarea scrisa.

In activitatile pe care le desfasuram este necesar sa tinem seama de faptul ca exista modalitati ineficiente de comunicare pe care trebuie sa le eliminam treptat pentru a putea realiza o mai eficienta comunicare cu copiii, cum sunt:
- Critica–adica judecarea in sens negativ a comportamentelor, atitudinilor,actiunilor copiilor ( “Numai tu esti vinovat pentru ce s-a intamplat” );
- Etichetarea-caracterizarea persoanei si nu a faptei ( „ca de obicei, esti neatent, nici nu se putea altfel”);
- Lauda evaluativa- evaluarea in termeni generali a unei persoane in scopul obtinerii unui beneficiu ( “ Stii doar ca intotdeauna ti-am apreciat ideile, am incredere in tine, nu ma poti refuza”);
- Oferirea de sfaturi-oferi solutii in locul altei persoane („Eu nu m-as fi emotionat stiam eu ce sa-i spun”)

- Folosirea unor intrebari inchise ,la care se poate raspunde printr-un singur cuvant
( „Regreti ce ai facut?”)
- A da ordine – a comanda unei persoane sa faca ceea ce vrei tu sa faca provocand reactii de rezistenta,agresive ( „Cere-ti iertare imediat!”);
- Amenintarea –incercarea de a comanda actiunile celeilalte persoane prin amenintarea ei cu privire la consecintele negative care vor urma ( „Faci ce spun eu altfel o vei pati!”);
- Moralizarea –se refera la faptul ca spui altei persoane ce ar trebui sa faca sau sa nu faca,a tine predici („Ar trebui sa te oferi sa ajuti ,asta trebuie sa gandesti!”);

- Argumentarea logica impusa –incercarea de a convinge cealalta persoana prin argumente logice fara a tine seama de implicarea emotionala a acestuia ( „Daca nu-l iei in seama nu mai suferi”).
- Abaterea sau devierea-incercarea de a schimba cursul discutiei de la preocuparile celeilalte persoane la propriile preocupari ( „Nu te mai enerva mai bine spune-mi ce avem de facut maine!”).

- O alta cauza care blocheaza comunicarea o reprezinta lipsa recunoasterii si exprimarii emotiilor atat prin insusirea unor stereotipii sociale de tipul: „esti barbat, nu trebuie sa plangi!”, cat si prin negarea emotiilor si sentimentelor proprii sau ale celorlalti.

Se intampla adesea ca un copil, care e foarte degajat in mod obisnuit, pus intr-o situatie cu mare incarcatura emotionala sa se blocheze sau sa comunice cu greutate :sa-si uite poezia la serbare, sa planga, sa nu-si poata controla gesturile, sa i se accelereze respiratia. Comunicarea nonverbala e foarte importanta : o imbratisare, o mangaiere, o bataie pe umar,semnul victoriei sunt tot atatea semne nonverbale pe care copilul le traduce in manifestari de incredere si respect, la fel incurajarile scurte care intaresc comportamentul, amplifica efortul de invatare : „asa, bine, mai incearca, esti pe aproape, asta e, bravo, asa te vreau”.