Scoala antropologica de la Manchester

Trimis la data: 2009-05-08
Materia: Sociologie
Nivel: Facultate
Pagini: 3
Nota: 8.55 / 10
Downloads: 69
Autor: Liviu Tenea
Dimensiune: 12kb
Voturi: 3
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Cercetarile antropologice de teren intreprinse atat in comunitatile rurale, cat si in cele urbane din Africa Centrala Britanica intre 1950-1960, au constituit un cadru din care, prin intermediul unei pleiade de cercetatori, a luat fiinta ceea ce in Antropologie este cunoscut sub denumirea de Scoala Antropologica de la Manchester. Coordonarea proiectului de cercetare antropologica s-a derulat in co-tutela, pe de o parte fiind implicata Universitatea din Manchester, mai precis Departamentul de Antropologie sociala, iar de cealalta parte Institutul Rhodes-Livingstone.
Bazele teoretice si de metoda ale acestei cooperari isi au originea in ideile lui Max Gluckman. El devine primul profesor de Antropologie sociala al Universitatii din Manchester. Ca si in cazul altor intemeietori de scoala antropologica, un rol deloc de neglijat l-au detinut studentii sai, in mod similar cu situatia creata la Columbia University din Statele Unite ale Americii, in scurt timp, grupul de antropologi de la Manchester punand bazele unei veritabile scoli [1].
Cercetatorii si studentii de la Manchester au dobandit obiceiul de a obtine date referitoare la actiunile sociale observate la indivizi, pe care ulterior le descriau in detaliu. Marea majoritate a demersurilor au fost focalizate asupra procesului social in diferite situatii de conflict si de aplanare a conflictului.

Conceptele Scolii de la Manchester:
Mecanisme de redresare, care de regula imbraca forma medierilor personale sau informale, arbitrajul legal sau formal, ori in situatii de criza, apelarea la un ritual public. Rolul acestor mecanisme este de a repara rupturile survenite in urma unui conflict. Este posibil ca partile aflate in conflict sa invoce o serie de norme comune de conflict sau un cadru comun de valori prin intermediul caruia valorile societatii sunt incluse intr-o ierarhie [2].

Analiza situationala. "In situatii similare opereaza procesele similare, dar fiecare are variante proprii" [3]. Analiza situationala reprezinta una dintre cele mai importante aspecte ale orientarii teoretice si metodologice ale lui Gluckman. Ea presupune descrierea unor evenimente sau practici de catre insisi actorii sociali. Structura si functia unui sistem pot fi mai bine intelese din perspectiva modului in care actorii sociali le pun in practica in cotidian.

Selectia situationala. In cadrul acesteia, un actor alege dintr-un set de norme o anumita norma pentru o situatie particulara, iar pentru o alta situatie, o alta norma, chiar contradictorie cu prima. Selectarea normei se afla in stricta concordanta cu rolul pe care il detine actorul social in situatii diferite, asadar realizandu-se o adaptare sau selectie ad-hoc a normei in functie de cerintele rolului sau a situatiei.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.