Securitatea regionala - zona Marii Negre si Balcani

Trimis la data: 2010-09-11
Materia: Stiinte Politice
Nivel: Facultate
Pagini: 12
Nota: 7.61 / 10
Downloads: 7
Autor: Marian filipescu
Dimensiune: 348kb
Voturi: 9
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Referat despre Securitatea regionala - zona Marii Negre si Balcani
Globalizarea, concept si tendinte.
Globalizarea - definita ca mobilitate crescuta a oamenilor, bunurilor si ideilor - a fost initiata in urma unor inventii ce au revolutionat comunicatiile si transporturile, precum telegraful si vapoarele cu aburi. Pe masura ce aceste tehnologii s-au dezvoltat, contributia lor a fost decisiva pentru cresterea vitezei si volumului comunicatiilor si transporturilor, sporind numarul interactiunilor dintre state. Efectele globalizarii sunt mai pronuntate in unele zone decat in altele si, de aceea, cresterea mobilitatii oamenilor, bunurilor si ideilor trebuie sa determine regandirea conceptului de securitate, in special cel de SSI/HS.
Referat despre Securitatea regionala - zona Marii Negre si Balcani
Protectia spatiului de interes nu inseamna doar protectia spatiului dintre granitele nationale. Mobilitatea mentionata inseamna, in primul rand, un volum de trafic ce este dificil de controlat in totalitate. De exemplu, in SUA, in anul 2000, asadar inainte de atentatele de la 11 septembrie 2001, au fost inregistrate in punctele de intrare pe teritoriul national peste

489 milioane de persoane (numarul populatiei SUA in anul 2000 a fost de 275.562.673 locuitori13, iar in anul 2007 de 301.139.947 locuitori14), 139 milioane autoturisme, 2,2 milioane automotoare, 289.000 aeronave, 7,5 milioane cargouri maritime, 211.000 ambarcatiuni maritime si peste 9 miliarde USD in marfuri15. Acest flux de oameni, vehicule si bunuri nu poate fi intrerupt fara a afecta economia nationala si, avand in vedere existenta relatiilor comerciale dintre state, pe cea mondiala.

In al doilea rand, mobilitatea inseamna ca teroristii pot cauza pierderi umane si materiale unei tari atacand teritoriul unui stat vecin. De exemplu, un atac biologic asupra Mexicului, o tara in care controlul la granita este slab organizat, ar afecta teritoriul si cetatenii americani. Astfel, pe masura ce lumea devine din ce in ce mai interconectata, gama efectelor negative ale unui atac terorist sau a unui accident uman sau natural va creste cu siguranta. In consecinta, orice amenintare la adresa SSI/HS a unei tari capata o dimensiune regionala, fiind necesara o abordare de securitate dintr-o perspectiva globalizanta.

Din punctul de vedere al lumii occidentale, amenintarile ce au determinat necesitatea dezvoltarii conceptului de SSI pot fi grupate in cinci categorii:
- terorismul islamist, caracterizat prin atacuri masive ce duc la pierderi de mii de vieti omenesti si sunt destinate destabilizarii intregii natiuni;
- fenomenele naturale extreme, precum uraganele, tsunami-urile, cutremurele, incendiile forestiere, inundatiile etc.;
- accidentele industriale/tehnologice, cum este cazul Cernobal-ului;
- amenintarile de natura sociala: criza economica, revolte rasiale, crize culturale si religioase, crima organizata etc.;
- amenintarile externe: razboaie, existenta statelor esuate, migratia in masa etc.

In fata acestor amenintari, realizarea SSI presupune concertarea eforturilor guvernamentale, astfel incat sa fie implicate atat capacitatile publice de securitate, cat si cele
private cu urmatoarele scopuri:
- prevenirea aparitiei riscurilor simetrice si asimetrice;
- protectia oamenilor, a institutiilor, a infrastructurii critice, a serviciilor, dar si a fortelor de securitate;
- limitarea impactului unui eveniment catastrofic prin gestionarea consecintelor, restabilirea ordinii si sigurantei publice, facilitarea reintoarcerii la conditiile anterioare crizei.

Totusi, in afara de aceasta reprezentare similara a amenintarilor la adresa SSI occidental, intre cei doi mari actori ai spatiului - SUA si UE - nu exista un punct de vedere comun asupra definirii conceptului. In timp ce SUA se preocupa in special de elementele antiteroriste ale SSI, europenii accentueaza raspunsul la urgentele civile si aspectele de
securitate societala.

Din definitiile prezentate anterior, se observa ca SUA au dezvoltat HS/SSI cu scopul reducerii vulnerabilitatii societatii americane si crearii unor capacitati de a face fata unor potentiale atacuri teroriste masive. Totusi, anul 2005 a demonstrat ca nu numai terorismul constituie o amenintare la adresa SSI. Uraganul Katrina a ucis peste 1.800 de oameni si a produs pagube uriase atat proprietatilor particulare, cat si infrastructurii critice americane, determinand autoritatile sa reconsidere intregul instrumentar pentru realizarea SSI. Astfel, in iulie 2006, agenda Departamentului pentru HS (Department of Homeland Security) a fost modificata cu scopul alinierii politicilor, operatiilor si structurilor la cele mai bune modalitati de contracarare si raspuns la actualele si viitoarele amenintari la adresa securitatii SUA, nu numai la terorism.

Astfel, accentual a fost pus pe:
- sporirea pregatirii de ansamblu, in special pentru evenimentele catastrofice;
- crearea unor sisteme mai eficiente pentru securitatea transporturilor de persoane si marfuri;
- intarirea securitatii granitelor si reformarea sistemului de imigrare;
- imbunatatirea schimbului de informatii cu partenerii SUA;
- eficientizarea gestionarii fondurilor Departamentului, dezvoltarea resurselor umane, a achizitiilor si a tehnologiei informationale;
- reorganizarea Departamentului pentru a maximize performanta acestuia.

In acelasi timp, in cazul Europei, experienta acesteia in combaterea terorismului intern (Irlanda de Nord, Spania) a ramas necunoscuta pentru cea mai mare parte a opiniei publice americane. Europa, dupa cum am aratat, nu a furnizat o definitie unanim acceptata a HS/SSI. O incercare de definire ii apartine Directorului adjunct al Biroului pentru politica de securitate din cadrul Ministerului austriac al Apararii, Gustav E. Gustenau, ce descrie HS/SSI drept o abordare inter-agentii destinata protectiei societatii, ce integreaza actorii publici si privati si este bazata pe un concept comprehensiv de securitate ce cuprinde atat amenintarile naturale, cat si terorismul.

CAPITOLUL 2 - Securitatea regionala (zona Marii Negre si
Balcani) - componenta fundamentala a securitatii internationale

Pornind de la securitatea individului uman si trecand apoi la cea a grupurilor, putem afirma ca fiecare nivel de realizare a acestei stari este important pentru cel superior. Astfel, stabilitatea interna a statului constituie un factor esential pentru capacitatea sa de a coopera in plan international si, mai mult, securitatea interna este un factor determinant al calitatii securitatii regionale. Exista pericolul ca, in timp ce unele state isi consolideaza democratia, altele sa fie gestionate deficitar, astfel incat fie s-au faramitat, fie au fost faramitate sau au fost marginalizate sub presiunea externa a integrarii europene si euroatlantice.

In acelasi timp, securitatea regionala o influenteaza direct pe cea globala, determinand organizatiile si institutiile internationale sa adopte politici de stabilizare, dezvoltare si securizare a regiunii respective.

Procesul se desfasoara, asadar, in ambele sensuri: regional - global -regional.
In cazul regiunii Marii Negre si Balcani, razboaiele din Kosovo si Cecenia au contribuit la configurarea noului mediu de securitate international: teritoriile, populatiile si resursele vaste ale puterilor din regiune nu mai constituie avantaje in geopolitica secolului XXI, in schimb, factori, precum razboiul informational si "efectul CNN" contribuie la stabilirea regulilor jocului in aceasta regiune fragmentata.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.