Semantica lexicala

Trimis la data: 2014-07-19
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 8
Nota: 10.00 / 10
Downloads: 0
Autor: Cristian_A
Dimensiune: 28kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Semantica este ramura a lingvisticii, dar si al altor stiinte (filozofie, logica, psihologie), al carei obiect de studiu este sensul. Ca disciplina lingvistica, semantica este creata in secolul al XIX-lea, fiind uneori considerata o "ruda saraca" a lingvisticii. Aceasta calificare este determinata si de dificultatile realizarii unei cercetari obiective, cu metode strict lingvistice, a sensului.
Sensul este un concept ambiguu, greu de definit, care coincide cu semnificatul, termen propus de F. de Saussure, alaturi de semnificant, atunci cand a discutat semnul lingvistic. Considerat izolat de enunt, sensul ca obiect al semanticii se diferentiaza de semnificatie: semnificatia depaseste cadrul semnului lingvistic, este un ansamblu de variabile semantice care se realizeaza numai in discurs, cu ajutorul enuntarii; sensul este un ansamblu de unitati semnificative (seme) existente si independent de enunt. Semnificatia se realizeaza in si prin context (situational sau verbal) si se plaseaza ca interes intre semantica si pragmatica.

In functie de diversele aspecte ale sensului, se fac delimitari intre (1) semantica lingvistica si (2) semantica apartinand altor stiinte. Semantica lingvistica este cu precadere descriptiva, deoarece se poate dezvolta exclusiv in interiorul unei limbi si priveste o perioada limitata de timp din evolutia ei. Acest tip de semantica a aparut si s-a mentinut ca o disciplina istorica (Saineanu, 1887, Breal, 1897, Ullman, 1952, Baldinger, 1957, Guiraud, 1964), preocupata de tipurile si de cauzele modificarilor de sens ale cuvintelor sau ale unitatilor lexicale izolate (este numita si semantica lexicala traditionala).

Evolutia semantica a cuvintelor este explicata prin tropi (metafora, sinecdoca, metonimie), ca mecanisme prin care se ajunge la doua mari categorii de schimbari: largirea si restrangerea sensului (la care se pot adauga degradarea si innobilarea lui). De exemplu, lat. anima "principiu de viata" a devenit rom. inima "parte a corpului in care se manifesta acest principiu de viata". In acest caz, s-a produs o modificare de sens ce reprezinta in egala masura o restrangere de sens si o metonimie (parte pentru intreg).

Un alt exemplu: lat. passer "vrabie" a devenit, prin largirea sensului, rom. pasare "orice fel de zburatoare". Cauzele schimbarilor de sens pot fi de natura extralingvistica (schimbarea realitatii in diverse feluri, disparitia, transformarea, aparitia unor obiecte, modificarea relatiilor social-istorice) ori de natura lingvistica (etimologia populara, omonimia, sinonimia). Semantica istorica (diacronica) isi propune sa reduca varietatea schimbarilor de sens individuale la cateva legi sau tendinte generale analoge din fonetica istorica.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.