Simbolismul in poeziile Plumb si Lacustra - Bacalaureat

Trimis la data: 2009-01-11
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 7
Nota: 7.94 / 10
Downloads: 5560
Autor: Anonim
Dimensiune: 12kb
Voturi: 151
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Simbolismul in poeziile Plumb si Lacustra - Bacalaureat - Simbolismul; - apare în Franţa ca reacţie la romantism şi parnasianism, în sensul că se ridică împotriva idealizării mai ales a naturii (*) Parnasianismul cultivă formele fixe şi consideră natura ca fiind expresia perfecţiunii.
Simbolismul in poeziile Plumb si Lacustra - Bacalaureat
- de aici Macedonski a preluat forme parnasiene în ceea ce numim Poema rondelurilor
- Critica consideră simbolismul românesc drept o absolutizare a romantismului

Simbolismul in poeziile Plumb si Lacustra - Bacalaureat
- Macedonski teoretizează simbolismul, fără să reuşească să facă poezie simbolistă, parnasianismul este ca şi inexistent, iar George Bacovia, începând cu anul 1916 face poezie simbolistă cu puternice elemente moderniste (expresioniste)

- reprezentanţii simbolişti francezi de la care se exprimă mai ales Macedonski, dar şi poeţii secolului al XX-lea sunt: Moreas, Mallarmes, Verlaine, Boudelaire („Florile răului” - estetica urâtului – cultivată la noi de Arghezi în volumul „Flori de mucigai”)

- categoria fundamentală este simbolul implicit, alături de sugestie, există şi mijloace specifice de obţinere a analogiilor şi semnelor multiple

- rezultă tehnica corespondenţelor, dar ca efect sinestezia (o imagine se construieşte prin analogii: vizând mai multe simţuri; de la Boudelaire existând un cod de culori pentru fiecare vocală)

- de aceea există ca ţintă muzicalitatea exterioară

- Replici preluate la francezi:
- „a sugera – iată visul”
- „poezia va fi numai muzică şi imagine” – Malarmais
- „poezia viitorului va fi numai muzică şi culoare” – Macedonski
- „poezia să ne vorbească mai mult despre frunze decât despre oameni” – imaginea să materializeze o idee, nu un sentiment

- Macedonski teoretizează versul simfonic

- Cromatica ar trebui să fie obţinută prin amestecul de culori / senzaţii.
- la Bacovia – culori compozite de tipul alb – negru – plumburiu, roş – albastrul – violet;
- roşul şi albul care la romantici reprezintă puritatea, jertfa eroică aici devine semn al impurităţii sau dezagregării materiei. Ex. Zăpada noroitătă etc. – ducerea în derizoriu a valorilor romantice, inclusiv a posturii eului liric care nu mai are forţa demiurgică de a crea un univers compensatoriu, ci rămâne prins între două senzaţii / realităţi / lumi

- Eul liric - nu preferă solitudinea turnului de fildeş ca scop sau viziune creatoare (romantici), ci îşi impune o solitudine de tip izolare din faţa agresiunii lumii / materiei – stări specifice:
- angoasă
- spaime
- spleen
- cădere
- senzaţia de gol perpetuu, de greutate, dematerializare

- Natura la romantici era un spaţiu paradisiac, idealist, investit cu perfecţiune, în timp ce aici natura este desecralizată, golită de conţinut, rămasă sub forma unui decor simulator – sentimentele nu pot prinde contur – artificializare
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.