Sisteme de culturi si tipuri de plantatii pomicole

Trimis la data: 2009-12-05 Materia: Biologie Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 753
Autor: DINULET Dimensiune: 127kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Plantatiile pomicole reprezinta lucrari de investitii, cu durata lunga de exploatare, de aceea nu se admit greseli la infiintare, intrucat acestea sunt practic iremediabile si se rasfrang pe intreaga durata de exploatare. Lucrarile tehnologice de infiintare trebuie sa fie ireprosabile, de aceea este de preferat amanarea cu 1-2 ani a plantarii decat sa se recurga la improvizatii.

Sistemul de cultura trebuie sa raspunda unor obiective de productie si economice coerente.Astfel, este iluzoriu de a pretinde 4 kg/m2 la o livada in palmeta cu 800 pomi/ha, dupa cum pare imposibil sa cerem unei livezi de 10.000 pomi/ha sa produca 20 de ani.

Sistemul de livada se caracterizeaza prin cel putin 6 elemente si anume:
- randamente ridicate la hectar
- productie precoce ( din anul II sau III )
- calitatea fructelor si regularitatea productiei
- conformitatea productiei integrate
- grad ridicat de mecanizare
- rationalizarea lucrarilor manuale

In functie de aceste considerente, cat si in functie de altele, mai
mult sau mai putin esentiale, se pot distinge in prezent urmatoarele sisteme de culturi pomicole:

Sistemul intensiv – utilizat la samburoase si la semintoase, altoite pe portaltoi vegetativi de vigoare mijlocie.In acest caz, pomii intra pe rod dupa 3-4 ani, dau productiile maxime dupa 6-7 ani si traiesc 25-30 ani.

Sistemele de coroana adoptate sunt: fusul tufa, palmeta etajata si neetajata, vasul intarziat aplatizat, Tatura trellis, etc.

Sistemul superintensiv – se utilizeaza la mar si par, la soiurile de vigoare mica altoite pe portaltoi nanizanti ( M 27, M 9, M 20, Cepilland 1 si 2, cel mult pe M 26). Productiile ating 5-7 t/ha in anul plantarii, 15-25 t/ha in anul II si apoi 40-50 t/ha constant in anii 12-15, dupa care plantatia se desfiinteaza.

Sistemele de coronare practicate sunt cele cu volum redus: Pillar, cordon vertical, gard belgian, Sollen, etc, iar inaltimea maxima este de 2,5 m ( livezi pietonale)

Sistemul clasic – este inca bine reprezentat in tara noastra si se recomanda eventual pentru zonele de deal pentru samburoase ( prun, cires ) si chiar pentru mar, par , altoiti pe portaltoi supramijlocii sau mari. Densitatea la hectar este de 250-400 pomi, in functie de combinatia soi/portaltoi, inaltimea pomilor este de 3,5-4,5 m, iar sistemele de coroane pretabile sunt vasul intarziat, piramida etajata modificata, piramida mixta, etc. La sistemul clasic, pomii intra pe rod dupa 4-6 ani, dau productiile maxime dupa 10-12 ani si traiesc 30-40 de ani ( mai putin visinul, piersicul )

Tipuri de plantatii pomicole
Tipurile de plantatii pomicole se deosebesc dupa scopul productiei, suprafata cultivata, calitatea fructelor si alte aspecte economice. In functie de aceste criterii, principalele tipuri de plantatii sunt:

- comerciale – avand drept scop obtinerea de productii mari, omogene ca soi si calitate, destinate comercializarii ca fructe proaspete sau pentru industrializare.Ele cuprind 1-3 specii, un numar redus de soiuri care sa permita aplicarea unei tehnologii ireprosabile si sa fie echipate tehnic superior.

- didactice si experimentale - se infiinteaza in statiuni de profil, facultati, scoli, dupa scheme speciale.In aceste plantatii, se urmareste comportarea soiurilor sau a diferitelor variante tehnologice si ca atare sunt extrem de variate, marimea parcelelor fiind dictata de tehnica experimentala.

- familiale – se amplaseaza in jurul locuintelor sau la mica distanta de acestea si au rolul principal de a aproviziona familia cu fructe tot timpul anului, plus o rezerva pentru piata.Aceste plantatii trebuie sa cuprinda un numar mare de specii si soiuri cu esalonare in coacere, iar sistemele de coroane trebuie sa fie specifice pentru livezile intensive si chiar artistic palisate pentru a satisface aspectul estetic, chiar decorativ.

- de aliniament – practicate in lungul soselelor, drumurilor, canalelor de irigatii, cai ferate, etc.Acest tip de plantatie se practica din ce in ce mai putin.Ele trebuie sa fie alcatuite din specii si soiuri rezistente la ger si boli, pomi de talie mare, cu trunchiul inalt.

Terenul pentru livada se alege in functie de factorii naturali si factorii social-economici.Cea mai mare atentie se are in vedere la infiintarea plantatiilor mari, comerciale, pe cand la livezile de tip familial se admite si o oarecare doza de risc. Toti factorii naturali sunt importanti la alegerea locului, ei trebuind sa corespunda cerintelor speciei si soiului. Temperatura trebuie sa corespunda din punct de vedere al mediei anuale, al minimelor si maximelor absolute, suma gradelor de temperatura, absenta brumelor timpurii si ingheturilor tarzii, constituie criterii de alegere a terenului pentru livada. Precipitatiile trebuie sa fie satisfacatoare sub aspectul sumei anuale lunare, cele utile sa reprezinte 75-80% in functie de specie, soi si portaltoi. Lumina reprezinta un factor climatic foarte important nu numai pentru nuc, cais, piersic, migdal, cires, etc.Din cercetarile noastre, a rezultat ca specii cum sunt coacazul, zmeurul, capsunul, se comporta foarte slab in conditii de lumina insuficienta.Este importanata nu numai asigurarea sumei orelor de stralucire a soarelui, dar si o anumita intensitate a luminii.

Factorii edafici au mare importanta.Speciile pomicole reusesc bine pe soluri usoare sau mijlocii, fertile, profunde, lipsite de saruri nocive. Sunt excluse extremele texturale, cu exceptia nisipurilor ameliorate, solurilor mlastinoase, cu panza freatica la suprafata, cu pH slab sub 5,5 si peste 7,8 si cele cu peste 50-60% schelet.Nu sunt convenabile boturile de deal pe care gerul devine prea aspru in timpul iernii, nici vaile inguste, inchise, lipsite de un drenaj satisfacator al aerului.

Relieful influenteaza reusita livezii.In zona de deal se vor alege terenuri bune, fertile, cu panta de 6-15 % care nu cer amenajari scumpe si care nu necesita dislocari de pamant.Pantele de 20-25% pot fi valorificate cu arbusti, specii rustice, prin amenajari mai simple, dar care nu permit randamente mari, motiv pentru care se recomanda cu prudenta. Expozitia terenului se alege in functie de specie, soi si altitudine.In partea de sud, in vest si acolo unde caldura este in exces, se pot alege terenurile estice, vestice si chiar nordice.In zonele de deal, 500-700 m, factorul caloric devine nesatisfacator si expozitia trebuie sa devina sudica, sud-vestica sau sud-estica.Cu cat creste altitudinea, expozitia trebuie sa fie mai favorabila, bineinteles pentru speciile helio si termofile.

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.