Sisteme electorale

Trimis la data: 2010-03-01
Materia: Stiinte Politice
Nivel: Facultate
Pagini: 11
Nota: 8.83 / 10
Downloads: 844
Autor: Andra Mateescu
Dimensiune: 16kb
Voturi: 26
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Reprezintă totalitatea actelor care constituie operaţiunea electorală propriu-zisă. În mod curent scrutinul se confundă cu modul de scrutin care înseamnă însă felul în care este concretizat şi aplicat actul electoral. Consacrarea prin lege electorală a unui anumit mod de scrutin reprezintă un moment de discordie majoră între partidele politice deoarece fiecare dintre modurile de scrutin avantajează unele partide dar dezavantajează altele. Alegerile au un trecut îndelung : au apărut încă în perioada tribala unde de regulă modul de alegere erau aplauzele sau ovaţiile. Evul mediu, mai ales din cauza alegerilor din interiorul bisericii catolice a utilizat votul unanim, situaţie care a creat mari dificultăţi în alegerea papei.
Scrutinul majoritar uninominal cu 2 tururi
Acest mod de scrutin pare a fi mai just, deoarece în primul tur de scrutin cîstigă candidatul care a obţinut majoritatea absolută a voturilor. Dacă nici unul dintre candidaţi nu obţine majoritatea absolută, rămîn în cursă primii doi candidaţi şi alegerile se repetă după 2 săptămîni (scrutinul de balotaj).

La al doilea tur cîştigă cel care a obţinut cele mai multe voturi, indiferent de numărul participanţilor la vot. După acest sistem sunt aleşi în Romania preşedintele şi primarii. Există un avantaj cert al acestui sistem: el permite alegătorului ca în primul tur să voteze conform preferinţelor, iar în al doilea tur să voteze util.

Şi acest sistem are cîteva dezavantaje, iar principalul dezavantaj este acela că în turul 2 candidaţii cu şanse de a cîştiga recurg la “alianţe contra naturii” (pentru a obţine numărul de voturi necesare dobîndirii mandatului, partidele fac alianţe nefireşti cu formaţiuni care până atunci le erau adversare).Acest sistem electoral este simplu şi funcţional, dar este acuzat de a promova injustiţia electorala, creînd crize de legitimitate pentru cei aleşi.

Există şi un scrutin de listă plurinominal: constă în votul pe care alegătorul îl acorda unei serii de candidaţi înscrişi pe acelaşi buletin. Principiul majoritar se păstreză deşi lista este utilizată şi în cazul sistemului proporţional , deoarece lista care dobîndeşte cele mai multe voturi cîştigă toate mandatele din circumscripţia respectivă.

Sistemul majoritar, atunci cînd recurge la liste crează următoarele variante:Scrutinul cu lista blocată: alegatorul are un singur vot pe care îl acordă unei liste, fară a putea interveni în alcătuirea ei.
Scrutinul cu vot preferenţial: lasă alegătorului posibilitatea de a interveni în alcătuirea listei cu privire la ierarhia propusă de partid (alegătorul înscrie în dreptul fiecărui candidat numărul de ordine pe care consideră că îl merită acesta). Astfel influenţa cancelariilor patidelor se reduce simţitor.

Scrutinul cu vot alternativ: a fost creat pentru a se realiza şi dezideratul majorităţii absolute. Alegătorul are dreptul la un singur vot, însă el înscrie pe lista pe toţi candidaţii din circumscripţie, în ordinea descrescătoare a preferinţelor sale. Dacă nici un candidat de pe lista nu obţine de la început jumatate +1, atunci ultimul de pe lista este şters, iar voturile pe care le-a primit se redistribuie celorlalţi candidaţi rămaşi pe listă, în ordinea preferinţelor alegătorului; şi tot asa pînă cînd un candidat va obţine majoritatea absolută.

Scrutinul cu panasaj: permite alegătorului să-şi aleagă candidaţii de pe mai multe liste electorale: alegătorul şterge de pe lista preferată numele unor candidaţi pe care le înlocuieşte cu numele altora, preluaţi de la alte partide.Sistemul reprezentării proporţionale

Promovează 2 dintre marile principii ale sec al XIXlea: reprezentativitatea şi proporţionalitatea. Peste 57 de state utilizează acest sistem pe care l-a adoptat şi Romania din 1990 pînă astăzi.Principiul proporţionalităţii promovează în sfîrşit justiţia electorală: el atribuie fiecărui partid un număr de mandate proporţional cu scorul sau electoral, deci cu forţa sa numerică reală. Deşi pare un sistem just aplicarea sa se face prin recurs la metode matematice extrem de complicate.

Din punct de vedere tehnic, unitaţile administrativ - teritoriale sunt şi circumscripţii electorale, cărora li se alocă un număr de mandate de deputaţi şi senatori proporţional cu populaţia pe care unitatea administrativă o are (se calculează mai întai coeficienţii electorali);
De ex: În Romania un deputat este ales cu 70 000 de voturi, un senator cu 160 000; pe aceste mandate intra în competiţie filialele locale ale partidelor. Ele propun alegătorilor o listă de candidaţi, blocată, completă sau nu).

Matematizarea acestui sistem s-a datorat însă operaţiunii de redistribuire a resturilor electorale (redistribuirea se poate face fie pe circumscripţie, fie pe ţară, utilizînd metode matematice cum ar fi: metoda celui mai mare rest, metoda celei mai mari medii, metoda Dhonght—se utilizează şi în Romania, dar utilizează un algoritm foarte complicat. Este metoda utilizată de actuala lege electorală romană).
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.